Mai mulți voluntari din România au derulat un proiect numit „Călătoria mea spre mare”.
Într-o sticlă de plastic s-au introdus echipamente electronice de localizare GPS, comunicații online, acumulatori și un panou fotovoltaic, potrivit brasov.net.
Ulterior, sticla a fost lansată la apă în Hărman, județul Brașov. Călătoria PET-ului a început pe data de 18 octombrie 2021, iar în data de 15 mai 2022 a ajuns la Varna, în Bulgaria.
Inițiativa a avut rolul de a-i face pe oameni să conștientizeze că gunoiul nu dispare și poluează alte zone.
Profesorul din Germania care a decis să înoate pe Dunăre pentru a trage un semnal de alarmă
Este și cazul lui Andreas Fat, un profesor din Germania, care a decis să înoate pe Dunăre de la izvor, din Munții Pădurea Neagră, până la vărsarea în Marea Neagră, pentru a trage un semnal de alarmă asupra poluării.
Râurile sunt o oglindă a societății, spune acest profesor. Până acum, a înotat în Rin și în râul Tennessee, însă Dunărea, care poartă zilnic tone de plastic către Marea Neagră, este o provocare specială pentru el, și asta pentru că tot ce aruncăm în râuri se va întoarce în farfurie, spune el.
Fat și echipa sa prelevează probe de apă la fiecare 100 km și analizează calitatea acesteia. Până acum, au parcurs aproximativ 1.500 km, ceea ce reprezintă puțin mai mult de jumătate din călătoria planificată.
Mai mulți activiști de mediu atrag atenția asupra problemei poluării
Ajunși în Serbia, germanii s-au oprit la Bački Monoštor, la Novi Sad și la Belgrad. În capitala Serbiei au fost întâmpinați la barul Revi de niște activiștii de mediu, adică cei care au protestat acum exact un an față de aruncarea deșeurilor din construcții pe malul Dunării. De atunci atrag atenția constant asupra problemei poluării.
În fiecare dintre țările prin care trec, acești oameni stau de vorbă cu cetățenii și cu studenții pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la poluarea apei. Mai au de parcurs peste 1.000 km și în mai puțin de o lună vom vedea primele rezultate ale cercetărilor lor.
Aproximativ patru tone de plastic ajung pe Dunăre în Marea Neagră în fiecare zi.
Primul studiu privind cantitatea de microplastic transportată de Dunăre
Asociaţia Mai Mult Verde, în parteneriat cu Global Water Partnership România, demarează anul acesta primul studiu privind cantitatea de microplastic transportată de Dunăre efectuat în ţara noastră, potrivit unui comunicat, precizează Agerpres.
În cadrul acestui studiu vor fi prelevate şi analizate aluviunile de pe Dunăre cu scopul de a determina cantitatea de microplastic transportată de fluviu în Marea Neagră.
Studiul vine ca o necesitate a estimării acestor cantităţi, deoarece până acum nu a fost efectuată nicio analiză în acest sens pe sectorul românesc al Dunării. Singurul studiu efectuat pe tema plasticului care ajunge în Dunăre a fost realizat între 2010 şi 2012 de Universitatea din Viena, pe un segment al fluviului dintre Viena şi Bratislava, rezultatele indicând faptul că în România ajung zilnic 4,2 tone de plastic.
Prelevarea aluviunilor se va face pe tot parcursul anului 2022 în două locaţii: la intrarea Dunării în ţară, la Moldova Nouă, şi înainte de ieşirea sa în Delta Dunării, în zona Isaccea. Testarea se va face în toate cele patru sezoane (primăvară, vară, toamnă, iarnă), cu accent pe perioadele ploioase şi de topire a zăpezilor, în care cantitatea de aluviuni aduse de afluenţi pe Dunăre creşte simţitor.
Microplasticul reprezintă particule extrem de mici rezultate din plastic, cu un diametru de maximum 5 mm. Acesta provine din descompunerea articolelor mai mari fabricate din plastic precum ambalaje, PET-uri, materiale textile, dar şi din abraziunea anvelopelor. Se estimează că acum există trilioane de particule microplastice în mediul marin.
„Problema este că materialele plastice (inclusiv microplasticele) se descompun în sute sau chiar mii de ani şi, prin urmare, resturile de plastic se acumulează în apele noastre de la an la an. Microplasticele pot fi confundate cu hrană de către păsări şi peşti, iar aceasta este o reală problemă, inclusiv pentru sănătatea noastră, a oamenilor", spune Marta Popescu, coordonatorul programului „Cu Apele Curate".
Conform studiilor efectuate până acum referitoare la distribuţia plasticului în apele curgătoare, peste 98% din deşeuri plutesc la o adâncime de sub un metru de la suprafaţă, iar cea mai mare parte a deşeurilor se află chiar în prima jumătate de metru.
„Studiul va reprezenta un sprijin pentru organizaţiile guvernamentale care pot direcţiona eforturi către prevenirea poluării cu microplastic. Totodată, informaţiile vor fi relevante pentru comunitatea de cercetători şi activişti de mediu, comunitate care poate interveni prin activităţi de remediere sau prevenire a acestui tip de poluare. Tot lanţul trofic este afectat de acest tip de poluare, iar consecinţele sunt diverse", spune Ionuţ Procop, preşedinte Global Water Partnership România.
În perioada 10-19 aprilie 2022, Caravana „Cu Apele Curate" a străbătut, timp de 10 zile, fluviul Dunărea de la confluenţa fluviului cu Jiul până la Galaţi. Caravana a parcurs 531 de km de apă şi a cartat zonele cu deşeuri aflate de-a lungul Dunării.
O situaţie critică a fost observată pe malurile braţului Borcea, unde deşeurile plutesc pe zeci de km de apă. Probleme cu gunoaiele abandonate pe malurile Dunării sunt şi în zona Zimnicea, Giurgiu şi Olteniţa.
Potrivit unui raport de analiză privind situaţia gestionării deşeurilor în judeţele dunărene realizat de Asociaţia Mai Mult Verde, alături de Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, în cinci judeţe rămân anual zeci de mii de tone de deşeuri necolectate.
O mare parte dintre aceste cantităţi de deşeuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt şi ploi şi ajung mai devreme sau mai târziu în apele Dunării şi apoi în Marea Neagră.
