Un dosar cu acuzații grave, două instanțe de judecată și două decizii diametral opuse: acesta este rezumatul situației în care se află acum cazul celor două doctorițe de la Pantelimon, cercetate pentru omor calificat și tentativă la omor calificat. Motivarea integrală a Curții de Apel București, obținută de jurnaliștii Euronews, arată cu lux de amănunte modul în care judecătorii din instanța de apel au desființat rând pe rând argumentele procurorilor în favoarea arestării preventive a celor două. Practic, aproape tot ce au susținut procurorii și judecătorii de la fond, au contrazis judecătorii din apel.
Cum se contrazic judecătorii în dosarul Pantelimon. Magistrații Curții de Apel București au pus la îndoială aproape toate probele susținute la fond
Câți pacienți au fost...?
Ce s-a întâmplat, doamnă?
Nu vă pare rău pentru acei oameni?
Vă așteptați, doamnă să își schimbe magistrații părerea complet?
Vă veți întoarce mâine la locul de muncă?
13 zile au trecut de când cele două doctorițe au fost reținute și până când au ieșit libere din arestul central. În acest timp, dosarul lor a trecut pe la două instanțe diferite. Povestea începe pe 7 august, când procurorii au emis ordonanța de reținere a celor două, pentru ca apoi să propună arestarea preventivă.
Alexandru Adrian Anghel, procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul București: Au susținut ideea de reducere voluntară a dozei de noradrenalină într-un mod nejustificat.
Unda de șoc a deciziei a ajuns până la Guvern. Ministrul Rafila a cerut demisia managerului și a directorului medical al spitalului. Medicii rămași amenințau cu demisia în bloc, iar în spital s-a instalat haosul.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. Am discutat cu managementul spitalului. Dânșii au decis că vor demisiona, directorul medical a făcut-o imediat.
Marcel Ciolacu, premierul României: N-am crezut că se poate întâmpla așa ceva în realitate, pentru că noi vorbim de niște medici care trebuie să salveze vieți, nu să omoare oameni!
Pe 8 august, magistrații de la Tribunalul București dădeau dreptate procurorilor: au considerat probele suficiente pentru ca cele două doctorițe să rămână în arest.
- MOTIVAREA JUDECĂTORILOR DE LA TRIBUNALUL BUCUREȘTI PENTRU ARESTAREA PREVENTIVĂ A DOCTORIȚELOR
Pe de o parte, judecătorul reţine că în cauză există probe (...) din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatele (...) sunt prezumtivele autoare ale infracţiunilor pentru care sunt cercetate. (...) Judecătorul reține că la momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se formula o acuzație completă; mai mult, aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță ca cele necesare pentru a justifica o condamnare pe fondul cauzei.
sursa: Tribunalul București
Cele două doctorițe au contestat imediat decizia. Una dintre ele a susținut că procurorii și judecătorii de la tribunal „ar fi căzut într-o capcană”, că probele strânse ar fi fost viciate și că probatoriul doar „lasă impresia că reflectă adevărul”. A vorbit despre faptul că injectomatul analizat ar fi fost defect.
- EXTRAS DIN CONTESTAȚIA UNEIA DINTRE DOCTORIȚE
(...) Ministerul Public și, ulterior, prima instanță, au căzut în capcana unor aparențe înșelătoare, generate de probe viciate, care, la o examinare superficială a informațiilor aduse pe plan procesual de mijloacele de probă administrate (...) ar putea crea impresia că reflectă adevărul, dar în realitate adevărul a fost în mod substanțial denaturat.
Căderea în capcana aparențelor și rămânerea în aceasta s-au produs pentru că organele de urmărire penală:
- au acceptat opiniile personalului sanitar, ca având valoare științifică medicală certă, dându-le prevalență, scăpând din vedere că membrii acestui corp profesional nu au competență în evaluarea activității doctorilor, amintind de povestea concursului dintre cioară și privighetoare, prima fiind considerată de către mistreț că are vocea mai frumoasă
sursa: Motivarea Curții de Apel București
Într-o motivație care se întinde, în total, pe 62 de pagini, judecătorii de la Curtea de Apel București explică de ce le-au dat dreptate inculpatelor. Primul argument: lipsa probelor.
- OPINIILE CELOR DOUĂ INSTANȚE PRIVIND PROBELE DIN DOSAR
Curtea de Apel București:
Faţă de toate aceste considerente, Completul de drepturi şi libertăţi constată că nu există probe sau indicii temeinice, (...) care să contureze suspiciunea rezonabilă că inculpatele au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor, astfel încât nu se impune luarea niciunei măsuri preventive.
sursa: Motivarea Curții de Apel București
Printre primele probele luate în considerare de tribunal, dar contestată de Curtea de Apel se numără chiar fotografia care ar fi surprins injectomatul pacientului decedat. Aparatul s-ar fi aflat într-o altă rezervă decât cea în care era pacientul.
Declarațiile martorilor din dosar au reprezentat următoarea probă pusă sub semnul întrebării.
Mai mult, între o asistentă și una dintre inculpate ar fi existat un conflict.
- OPINIA JUDECĂTORILOR CURȚII DE APEL PRIVIND DECLARAȚIILE DIN DOSAR
(...) în condiţiile în care există o presupusă relaţie de duşmănie între martora Grigore Elena şi inculpata Miron Maria, Completul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere declaraţia martorei (...).
sursa: Motivarea Curții de Apel București
Judecătorii au atacat și expertiza făcută de INML. Au calificat-o drept incompletă și au atras atenția că nu a fost analizată și intervenția asistentei care ar fi suplinit cu ajutorul unei perfuzii doza de noradrenalină pe care o primea pacientul. Magistrații de la Curtea de Apel spun și că doctorița poreclită „doamna cu coasa” ar fi primit această poreclă abia după deschiderea dosarului penal, nu înainte, așa cum susțineau procurorii. Decizia Curții de apel de a le pune în libertate pe cele două nu a oprit, însă, urmărirea penală. Ele sunt cercetate în continuare pentru aceleași infracțiuni.
