Față de restul cetățenilor din țările europene, românii au fost prezenți în cel mai mic număr la ultimele alegeri parlamentare, cele din 2020, cu 31,96% prezență, potrivit studiului World Population Review. În timp ce România și Bulgaria nu au atins nici măcar pragul de 40%, Ungaria a atins o prezență de 69,58%, iar Serbia, 58,77%.
În mare măsură, tinerii din România merg la vot în proporție foarte mică. Potrivit aceluiași studiu, World Population Review, belgienii (88,38%), suedezii (84,21%) și danezii (84,16%) par să fie cei mai implicați în viața politică. Studiul arată că România este în top 10 țări cu cel mai scăzut număr de votanți la ultimele alegeri parlamentare. În acest top, concurăm cu țări ca Afganistan, Nigeria, sau Venezuela.
În plus, tinerii din România nu știu prea multe despre ce înseamnă comasarea alegerilor.
De ce tinerii din România nu știu mare lucru despre alegeri
European Youth Forum este cea mai mare platformă de organizatii de tineret din lume și principalul interlocutor pentru UE sau ONU, reprezentând peste 100 de organizații de tineret, iar pentru prima dată, România are doi membri în boardul de conducere. Unul dintre ei este Andreea-Alexandra Scrioșteanu (22 de ani). Invitată la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează, ea a explicat, cu date, de ce tinerii români au ajuns în această situație.
Andreea-Alexandra Scrioșteanu: "Cred că este foarte clară nevoia de informare mai mare a tinerilor, trebuie să cultivăm spiritul civic al tinerilor. Mi se pare că tinerii nu au suficiente contexte să discute despre ce înseamnă să se implice, să aibă dezbateri de idei, să-și dezvolte gândirea critică și apoi să fie interesați și de politică. Despre asta este vorba.
Cred că societatea trebuie să prioritizeze mai mult sistemele de suport pentru tineri, să fie predictibilă, să fie reprezentativă pentru tineri și, mai mult decât atât, să se discute și la masa decidenților politici problemele tinerilor. Cred că putem avea șanse mai mari să ne interseze la nivel politic dacă decidenții ar discuta mai mult despre asta.
Tinerii trebuie să se distreze, însă ei trebuie și ghidați. Prin educație non-formală, de exemplu, putem să ne distrăm și să învățăm cum să fim activi civic. E o problemă și de reprezentare a tinerilor, în ceea ce privește viața politică, la nivelul Parlamentului României, unde avem în jur de 14 parlamentari tineri.
În România, tânăr înseamnă între 14 și 35 de ani. La nivelul Parlamentului European, avem doi tineri sub 30 de ani, ceea ce e foarte puțin raportat la numărul total al decidenților. Și asta înseamnă și că există mai puține șanse ca decidenții care se întrunesc, discută, propun politici publice să discute și despre ceea ce îi interesează pe tineri.
Noi ne concentrăm foarte mult pe ceea ce se numește Evidence Based Advocacy, adică pe date concrete despre tineri și despre ce discutăm. Și aici avem parte de ajutor foarte mare. Fiind o organizație democratică de tineret, cea mai mare din lume, noi avem membri în peste 40 de țări din Europa. Deci vorbim mai larg decât Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că noi avem acces la date despre tineri și la realitățile tinerilor din majoritatea țărilor europene.
Noi ne strângem în adunări generale, în diverse forumuri de discuție, dezbatem asupra priorităților tinerilor și apoi vedem ce contează pentru un tânăr din Irlanda, un tânăr din România, din Georgia, din Armenia. Și sunt foarte multe puncte de vedere."
- EXCLUSIV. Traian Băsescu, verdict în lupta pentru Primăria București: "E ridicol să spui că noi căutăm unul care vinde televizoare"
- Traian Băsescu, despre miza devansării alegerilor prezidențiale: ”E vorba de interesul președintelui Iohannis de a prinde o funcție la nivel european”
- Cum se tranșează lupta pentru Primăria București? Expert: "Mai grav decât un politician e un om de afaceri". Piedone ar avea șanse
România e la mijlocul clasamentului, comparativ cu țări cu PIB similar
Andreea-Alexandra Scrioșteanu: "Am dezvoltat și un instrument care se numește Youth Progress Index, un de indice al progresului tinerilor. Practic, e un instrument conceput pentru a măsura calitatea vieții tinerilor în peste 150 de țări. E un indice al progresului. Noi ne uităm, la ultimii 12 ani, la peste 60 de indicatori sociali și de mediu - nu ne uităm deloc la indicatori economici - și măsurăm progresul. Am plecat din punctul A și am ajuns în punctul B în 2022. Ceea ce înseamnă că noi avem un fel de categorii pentru țări, de la zero la 100, pe bază de progres.
România, față de țările care au o putere economică asemănătoare, este fix pe linia de plutire. Nu performează nici foarte bine, dar nici foarte prost. Pentru că nu progresăm. Nu e foarte clar, dar la nivel european, cel puțin de la ultimele alegeri europene, este foarte clar că nu am progresat, suntem în stagnare. Asta ne spune Youth Progress Index.
Ce e relevant este că, dacă România e la linia de plutire, asta nu înseamnă că performează bine, în termeni absoluți, ci doar că ea a progresat sau a stagnat în ultimii 12 ani comparativ cu țările cu un PIB asemănător: Macedonia de Nord, Serbia, Gabon, Brazilia, etc. România e comparată cu țări cu o economie asemănătoare. Serbia, Albania, chiar și Moldova au fost țările care au progresat cel mai mult din Europa, raportat la puterea economică."
În aceste condiții, există și soluții pe care European Youth Forum le propune.
Andreea-Alexandra Scrioșteanu: "Prioritizarea bunăstării noastre. Nu consider că politicienii prioritizează suficient. De exemplu, în România, din 2020, nu avem o strategie în ceea ce privește tinerii, la nivel național. Sunt găuri clare, în primul rând în înțelegerea tânărului ca mai mult decât tânăr în sport sau tânăr familist. Practic, o înțelegere slabă a faptului că tânărul trece prin mai multe perioade de tranziție. Ai nevoie de sisteme de suport când ești în educație, dar ai nevoie de sisteme de suport și în tranziția către locul de muncă și pe mai departe.
Cred că e prioritar să avem o viziune strategică asupra investițiilor pentru tineri și apoi să implementăm programele europene. România are printre cele mai mari rate ale tinerilor care nu sunt în educație, câmpul muncii și formare (NEET). Dar România are și bani din partea UE și nu-i folosește. De exemplu, pe garanția de tineret, care este un instrument făcut fix pentru integrarea în câmpul muncii, în perioada 2014-2020, România a implementat sub 2%, ceea ce arată că e nevoie de o prioritizare pe zona asta.
Tinerii trebuie încurajați să participe la alegeri, informațiile de bază trebuie să fie foarte bine cunoscute, datele de alegeri, ce trebuie să fac ca să votez. De exemplu, dacă sunt tânăr student și nu am viză de flotant, oare pot vota la alegerile locale? Guvernanții trebuie să analizeze deciziile pe care le iau. Dacă au efecte negative asupra tinerilor, trebuie să se pună la masă și să intre în dialog cu reprezentanții lor, să găsească soluții de remediere ca să ajungă la pasul 3, implementarea soluțiilor de remediere. Asta este ceva ce și noi promovăm la nivelul Comisiei Europene."
- Printre țările cu cea mai mare prezență la vot sunt cele cu cel mai mare grad de alfabetizare. În Suedia și Danemarca se pune foate mult accentul pe educția civică a copiilor.
