Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a explicat care sunt mizele comasării alegerilor și devansării celor prezidențiale. În direct la Euronews România, fostul șef al statului a declarat că este convins că președintele Iohannis are cel mai mult de câștigat din faptul că alegerile prezidențiale vor avea loc în luna septembrie.
Traian Băsescu: "Din cele cinci funcții europene, una e o funcție de putere majoră"
Referitor la comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, fostul șef de stat este de părere că ”acest aranjament este făcut în primul rând în favoarea partidelor”.
Traian Băsescu: "Singurii care par a câștiga ceva sunt liberalii, pentru că ei încă au un portofoliu consistent de primari, primari care provin, majoritatea, din fostul PDL și aceștia au toate șansele să-și mențină mandatul și pentru alegerile următoare, fie că ne referim la primarul de la Cluj, de la Arad sau din alte orașe mari.
Aici e problema (n.r.: cetățenii ce au de câștigat?). Trebuie să recunoaștem că acest aranjament este făcut, în primul rând, în favoarea partidelor. Fie că vorbim de comasarea alegerilor sau în favoarea unei persoane, fie că vorbim de devansarea alegerilor prezidențiale. Deci vorbim de niște acțiuni care sunt, în primul rând, în favoarea partidelor și a politicului și abia apoi în favoarea electoratului. Trebuie să recunoaștem că nu este o încălcare grosieră a democrației, cetățenii vor avea posibilitatea să se manifeste electoral.
Fostul președinte este de părere că devansarea alegerilor îl avantajează pe Klaus Iohannis, în vederea unei funcții la nivel european.
Traian Băsescu: ”Dacă ne referim la devansarea prezidențialelor, este vorba de interesul strict al președintelui Iohannis de a prinde o funcție undeva la nivel european, pentru că, după alegerile europarlamentare, încep discuțiile pe cele patru funcții: președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European, înaltul reprezentant pentru politică externă și președintele Parlamentului.
Probabil că domnul Iohannis, vizând și una dintre aceste funcții sau și funcția de secretar general NATO, și-a făcut socoteala să poată fi degrevat de obligații naționale. Adică să nu fie în situația în care, în cazul în care poate obține una dintre aceste cinci funcții, să trebuiască să demisioneze din funcția de președinte al României fără să aibă un înlocuitor legitim. Și în interesul domniei sale a fost să vină cu alegerile prezidențiale în septembrie.
Vă spun din experiență că, din toate aceste cinci funcții, una singură este o funcție de putere majoră, cea de președinte al Comisiei Europene.
În rest, președinte al Consiliului European e o funcție onorifică. O dată la trei luni se întâlnește Consiliul, dar președintele Consiliului nu are la dispoziție fonduri, nu poate face politici, el este un organizator al întâlnirilor șefilor de stat și de guvern la fiecare trei luni. Altă funcție nesemnificativă, în mod real, este cea de înalt reprezentant pentru politică externă. Arătați-mi măcar o singură țară din UE a cărei politică externă este corelată cu înaltul reprezentant pentru politică externă. Cred că nu îl sună nimeni pe domnul Borrell decât când face el declarații de politică externă în numele Uniunii, dar nu în numele fiecărui stat în parte. Și putem continua cu exemplificarea."
Traian Băsescu: "Omul ăsta a torpilat România. Pur și simplu, Rutte e un dușman al României"
Traian Băsescu: "Stoltenberg e la sfârșit de mandat. Dacă vreți să fiu foarte sincer, Iohannis a făcut bine că a făcut publică și candidatura României (n.r.: candidatura la șefia NATO) și cred că România are un temei foarte mare să spună nu premierului olandez.
Omul ăsta, prin toate acțiunile lui, a torpilat România. Pur și simplu, Rutte este un dușman al României și România ar trebui să fie foarte categorică în ceea ce-l privește pe acest olandez căruia nu i-a păsat, 12 ani , de intrarea României în Schengen și întotdeauna arunca un nu arogant. Deci cred că România ar trebui să notifice foarte clar opoziția față de Rutte."
- Mandatul lui Klaus Iohannis, ca președinte al României, se încheie la finalul acestui an. În septembrie ar urma să aibă loc alegerile prezidențiale, devansate cu mai bine de două luni.
- Mandatul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO expiră pe 1 octombrie 2024.
- Olanda și, în special, guvernul lui Rutte, s-a opus, o bună perioadă, ca România să acceadă în Schengen.
- Într-un discurs din Parlamentul European, Klaus Iohannis spunea, alături de Roberta Metsola, că țările din centrul și estul Europei nu trebuie să fie sărite la împărțitea funcțiilor.
- Mark Rutte nu ar fi agreat prea mult de Ungaria, Turcia, România și Bulgaria.
