La alegerile din acest an, aproximativ 4,6 milioane de tineri români, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, sunt așteptați să-și exercite dreptul de vot. Adolescenții învață prima dată despre vot la 13 ani, la educație civică.
Întrebați de Euronews dacă au învățat ceva la această materie, tinerii răspund că nu au făcut nimic și că materia nu a fost tratată serios. Consiliul Național al Elevilor din România a trimis o scrisoare către candidații la alegerile locale, prin care cer ca educația să fie o prioritate serioasă în viitoarele mandate.
Lipsa educației civice poate duce la absenteismul tinerilor la vot
Dana Coțovanu, jurnalist Euronews: "Din 2017, odată cu noua programă, educația civică a devenit educație socială. Noua materie este studiată doar în clasele gimnaziale, timp în care elevii învață despre alegerile electorale și vot. Am încercat să aflăm de la tineri cât de bine îi pregatește școala pentru primul vot din viața lor."
Reporter: "Ai făcut educație civică în școală?"
Elev: "Poate, dar foarte vag și acum nu mai țin minte mai nimic din ce s-a discutat și despre subiecte și tematici nu am nicio vagă idee".
Elev: "Chiar nu îmi amintesc ce-am învățat la educație civică pentru că nu am aprofundat această materie și nu a fost tratată foarte serios."
Elev: "Pe lângă faptul că nu s-a făcut materia aceea deloc, nu mai țin minte deloc, mare parte din informații le caut eu pe net."
Elev: "Educația civică mi se pare că am făcut-o prea rapid în școală, adică am făcut-o în clasa a 8-a, nici nu eram aproape de vârsta de vot. După părerea mea, ar trebui mutată în clasa a 11-a sau a 12-a, când chiar ar conta."
Reporter: "La liceu ați abordat subiecte legate de dreptul la vot sau diferența dintre instituțiile europene sau ce face un europarlamentar?"
Elev: "Nu. Poate că ni s-a adus vorba și ni s-a spus o definiție, dar mai mult de atât, nu."
Elev: "Nu prea, adică la școală sigur nu am învățat. Acum, de când cu alegerile, am început să mă interesez mai mult de pe internet".
Ce întrebări pun elevii referitoare la vot
Daniela lucrează ca profesor de istorie și educație socială, de 25 de ani. Acum predă la o școală gimnazială din Cluj-Napoca. Organizează cluburi de dezbateri cu elevii și o oră pe săptămână o alocă educației despre democrație și drepturi. Conform manualului, doar o singură lecție este dedicată alegerilor.
Reporter: "Care sunt întrebările copiilor vizavi de alegeri? Ce nu înțeleg mai exact? Ce li se pare complicat?"
Daniela Cistelecan, profesoară de istorie si educație socială: "De exemplu, explic votul, caracteristicile votului. Ei nu pricep ce înseamnă vot egal, liber exprimat, direct, secret și facem joc de rol ca să poată să priceapă. Nu pricep pentru că nu practică lucrul acesta. Dacă ar fi ]n clasa a 11-a, a 12-a, probabil că ar fi mai pregătiți să voteze."
Consiliul Național al Elevilor din România a trimis o scrisoare candidaților la primării și consilii locale, prin care cere ca bugetele viitoare să acorde educației un procent mai mare din buget. Scrisoarea lor atinge 21 de nevoi ale școlilor din România. Printre acestea se numără o mai mare atenție felului în care școala îi pregătește pentru implicare civică.
Daria Ciufudean, vicepreședinte CNE și președinte la Consiliul Județean al Elevilor din Cluj: "Considerăm că punctele cheie pe care ar trebui să ne axăm acum, cel puțin, ar fi partea de accesibilitate, incluziunea elevilor în piața muncii și inclusiv partea de subfinanațare a educației. Trebuie să luăm în considerare faptul că, atunci când vorbim despre acces spre educație, avem probleme pe partea de rampe de acces sau subfinanțarea din mediul rural."
Specialiștii în educație consideră că tinerii au o înțelegere slabă a contextului politic din cauză că nu există lecții libere și independente despre politică în școli.
Diana Filimon, președinte ONG Civic Forum Apulum: "Mulți tineri au o dificultate majoră în a plasa partidele politice în mintea lor. Cât de la stânga sau la dreapta sau la centru sunt ei, ca indivizi, cum se poziționează ei față de partide, iar asta face parte din educația civică. Mai ales pentru că, din spațiul public din România, lipsesc complet dezbaterile politice, ceea ce este o chestie care o să ne afecteze ani de zile."
Alegerile prezidențiale sunt cele mai importante pentru mulți tineri din România, în acest an. Conform unui sondaj realizat de IRES, peste o treime dintre ei, adică 36%, cred că alegerea președintelui este cel mai important moment electoral, iar 24% consideră că alegerile parlamentare sunt cele mai importante, în timp ce aproximativ o cincime acordă aceeași importanță alegerilor locale. Doar un procent restrâns de 6% consideră că toate cele patru tipuri de alegeri sunt la fel de importante și doar 8% cred că alegerile europarlamentare sunt cele mai relevante.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
