În cei 17 ani de când este stat membru UE, România a primit de trei ori mai mulți bani față de contribuția proprie.
Ne mai desparte o lună până la prima rundă de alegeri din 2024. Pe 9 iunie, românii își aleg liderii locali, dar și pe cei care îi vor reprezenta în Parlamentul European. Deși în spațiul public se discută, poate, mai puțin despre importanța alegerilor europarlamentare 2024, miza pentru România este consistentă.
Țara noastra s-a bucurat de numeroase beneficii, ca parte a familiei europene, încă din 2007. În ultimii 17 ani, România a contribuit la bugetul colectiv și a primit fonduri pe măsură.
Mai mult decât a dat, pentru că principiul distribuirii acestor bani nu ține cont de contributivitate. Fiecare țară pune pe masă în funcție de cât de puternică este economia.
Câți bani a primit România de la UE
România a primit, în total, de la UE 95,47 miliarde euro - fonduri de pre-aderare, fonduri aferente Cadrului Financiar Multianual 2007-2013, Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și NextGenerationEU 2021-2023.
În 17 ani, contribuția totală a României la bugetul Uniunii Europene a fost de aproximativ 30,3 miliarde euro, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.
Cel mai vizibil beneficiu pentru un stat-membru este, așadar, accesul la fonduri. Ceea ce înseamnă proiecte mari sau mici, finanțate din bani europeni.
Câteva exemple de fonduri la care România are acces în această perioadă: pentru execuția bugetară 2021-2027 România va primi un total de 31,5 miliarde de euro prin politica de coeziune, în cadrul Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană. Banii sunt pentru ajuta economia, pentru tranziția verde și digitalizare.
România are acces și la fondurile din Programul Național de Redresare și Reziliență. Țara noastră ar trebui să acceseze până la final de 2026, un total de 28.5 miliarde de euro din granturi și împrumuturi. Toți acești bani ajută la redresarea economiei și dezvoltarea țării.
Felul în care sunt împărțiți banii, care sunt proiectele pe care România le dorește implementate cu bani europeni, câtă atenție acordă Bruxelles-ul priorităților României - toate depind, în mare parte, de munca trimișilor români în Parlamentului European. Adică a europarlamentarilor pe care îi vom vota pe 9 iunie.
Iar ceea ce vor românii de la aleșii pentru legislativul european reiese și din ultimul sondaj INSCOP, realizat la comanda News.ro și publicat joi, 9 mai.
Patru din zece români cred că prioritatea eurodeputaților ar trebui să fie lupta ca noi să ne bucurăm de aceleași drepturi care restul europenilor.
- 17.8% consideră că aderarea completă la spațiul Schengen ar trebui să fie o prioritate.
- 17.6% susțin că aleșii ar trebui să obțină mai multe fonduri europene pentru țară.
- 10.1% cred că ar trebui să apere intereselor diferitelor sectoare din economie.
- 7.7% spun că ar trebui să crească rolul României în luarea deciziilor.
Datele sondajului au fost culese în intervalul 12-20 aprilie 2024, prin metoda interviu prin chestionar, interviuri telefonice pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane. Marja de eroare:2.95%.
Cum impactează alegerea europarlamentarului politicile de la Bruxelles
Candidații la europarlamentare fie provin din partide politice, fie candidează drept independenți. În funcție de partidul care obține votul, europarlamentarul va intra într-o familie politică din Parlamentul European, care este structurat nu după naționalitate ci după grupuri politice transnaționale.
Așa se face că în actualul legislativ european există peste o sută de partide din statele membre ale UE, dar numai șapte grupuri politice europene.
Grupul Partidului Popular European, cel mai mare în prezent și care are 176 de membri. Urmează pe locul doi ca mărime, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, cu 144 de membri. Renew Europe cu 102 membri.
Grupul verzilor cu 71 de membri, Identitate și Democrație și Conservatorii Reformiști, ambele cu câte 64 de membri. Mai sunt Grupul de Stânga cu 38 de membri și 46 de neafiliați, adică nu fac parte din nicio familie politică.
Partidele naționale din fiecare țară sunt în mare parte afiliate marilor familii politice europene în funcție de ideologie. Așa se face că europarlamentarii PSD fac parte din grupul Socialiștilor Democrați, europarlamentarii PNL și UDMR din grupul Popularilor Europeni. Reper și USR din Renew și tot așa.
În momentul de față există o alianță transnațională între Popularii Europeni, Socialiștii Democrați și Renew Europe. Ceea ce înseamnă că viziunea celor trei familii politice și proiectele propuse de ele au șanse reale să treacă de votul Parlamentului pentru că există o majoritate.
Care este legătura direct cu votul alegătorului? Opțiunea sa politică – partidul votat - va crește sau va scădea numărul de membri dintr-o familie politică europeană. În funcție de mărimea acestora, ne putem da seama ce politici europene vor avea prioritate.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
