Un cutremur cu magnitudinea 5,4 pe scara Richter a fost resimițit joi dimineață în România.
Seismul a fost cel mai puternic din ultimii patru ani. Inițial, a fost măsurat la 5,5 pe scara Richter. Directorul Institutului de Fizica Pământului, Constantin Ionescu a declarat la Euronews România că a fost un cutremur important, dar care nu a produs pagube.
Cu toate acestea, și acest eveniment ridică din nou problema consolidării clădirilor vulnerabile, un plan care există într-o strategie mai mult pe hârtie, denumită Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic.
50% dintre elevi și 45% dintre școli și grădinițe sunt expuse riscului mediu
În educație, 50% dintre elevi și 45% dintre școli și grădinițe sunt expuse riscului mediu.
Iar 7% dintre elevi și 11% dintre școli și grădinițe sunt supuse unui risc ridicat.
Nici în spitale situația nu e mai sigură. Riscului seismic mediu sunt supuse 60% dintre paturile de spital, iar 10% dintre ele sunt în categoria de risc crescut.
Cât despre locuințe, cele în care ne gândim că poate suntem ceva mai în siguranță, iată că aproape 60% din fondul construit rezidențial este supus riscului seismic mediu.
Peste 14.000 dintre clădirile de patrimoniu s-ar putea prăbuși după un cutremur major
Nu uităm nici de clădirile de patrimoniu. Peste 14.000 dintre acestea s-ar putea prăbuși după un cutremur major. Toate aceste date provin din aceeași strategie națională de reducere a riscului seismic. Și tot de acolo mai aflăm că suma minimă necesară pentru consolidarea tuturor acestora este de 13,6 miliarde de euro.
O altă întrebare care apare în caz de cutremur este: am putea sau nu să primim alerte înainte ca acesta sa se petreacă? Așa cum nu există încă tehnologie pentru preîntâmpinarea seismelor cu câteva ore înainte, nu a fost trimis un RO-ALERT, însă unii utilizatori de telefoane cu sistem de operare Android, au primit alerta de cutremur cu 20 de secunde înainte de seism.
„20 de secunde este un timp vital, dacă știi cum să îl folosești. Pe de altă parte, este adevărat că dacă îl folosești incorect există pericolul să te supraexpui. Eu mi-am setat o alertă personalizată. Alerta îți spune o magnitudine estimată din prima și știi dacă are rost să te îngrijorezi. Nu m-am panicat, a fost foarte bună alerta. Ar trebui să ne îngrjoreze cutremurele care se apropie de 7. Evident cele de peste 7 sunt cutremure mari, dar pentru Bucuresti 6,8, 6,9 pot fi considerate mari. Lumea a început să învețe. Avertizarea timpurie este un mod de a învăța, te obișnuiești cu reflexele sănătoase. Cutremurele moderate ne bucură, pentru că sunt cel mai bun mod prin care lumea conștientizează pericolul”, a declarat Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re: Rise, la Euronews România.
Pe de altă parte, dacă sunt persoane care suferă de anxietate sau fac un atac de panică nu au cum să ia decizii bune în cele 20 de secunde, potrivit psihologului Gabriela Maalouf.
„Dacă știm că avem tulburare de anxietate și facem un atac de panică și avem o frică legată de alertă, cu siguranță nu trece în 20 de secunde și suntem într-o stare de înghețare, realitatea este distorsionată. Cu siguranță, nu ai cum să faci ce trebuie. O majoritate a populației nu suferă de aceste tulburări și atunci nu putem să luăm niște excepții și să le tratăm drept regulă. Alarma e enervantă pentru majoritatea populației, o scoatem din context și începe polemica. Pe cei pe care îi cunoaștem că au așa ceva (n.r. anxietate) trebuie să facem educație, să știe ce și cum să facă în situațiile respective, să fie pregătiți”, a mai adăugat psihologul.
Nu este bine să stăm sub tocul ușii
Totodată, inginerul Matei Sumbasacu a demontat mitul potrivit căruia tocul ușii este cel mai sigur loc în care ne putem adăposti în caz de cutremur.
„Recomandarea cu adăpostirea sub tocul ușii este bună pentru cazurile în care colapsul nu este probabil. Nu este bine să stăm sub tocul ușii, pentru că inginerii proiectează clădirile și să pice într-un anume fel și colapsul lor începe cu colapsul elementelor orizontale, grinzile sunt cele care trebuie să cedeze primele, apoi stâlpii. Dacă ne aflăm într-o clădire fragilă nu ar fi ideal să ne adăpostim sub tocul ușii, ci sub o masă solidă sau lângă un corp de mobilier solid, care ne-ar oferi adăpost, să ne ghemuim și să ne ferim ceafa. Nu ne garantează supraviețuirea, dar statistic ne cresc șansele să supraviețuim. Marea majoritate a clădirilor care vor pica vor fi de dinainte de 1977 și 1940, pentru că codurile au fost foarte deficitare în ceea ce privește protecția seismică. În cazul clădirilor noi, standardele de construire s-au înăsprit mult în ultimii ani”, a mai spus inginerul.
Banii din PNRR alocați pentru consolidări nu sunt suficienți
Sumbasacu a mai adăugat faptul că banii din PNRR alocați pentru consolidări sunt un semnal foarte bun, însă nu sunt suficienți pentru a rezolva problema la nivel național.
„Există din ce în ce mai multe lucruri pe hârtie. Din păcate, e necesar un timp până a le vedea în practică. Cred că banii din PNRR, care au fost alocați pentru consolidări, sunt un semnal foarte bun și sunt 220 de milioane de euro pentru consolidare, însă sunt absolut insuficente pentru a rezolva problema la nivel național, dar când începem să investim bani în acest domeniu și vedem că se mișcă lucrurile ne va veni mai ușor să cerem bani. Suntem atât de vulnerabili la nivel de țară. Nu știm câte spitale, școli sunt vulnerabile și nici câte blocuri. Trebuie să știm că dimensiunea vulnerabilității e atât de mare, încât nu știm cât de vulnerabili suntem și trebuie să ne mișcăm în sensul ăsta. O posibilă explicație are legătură cu ordinul lui Ceaușescu din 4 iulie 1977, când regimul a decis stoparea consolidărilor și reparațiilor după cutremur. Am fost adormiți și încă mai avem până să ne trezim”, a conchis Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re: Rise, la Euronews România.
