Cercetătorii au creat primul model de risc de cutremur pentru țările din Europa. Care este situația în cazul României

Oamenii de știință au creat primul model de risc de cutremur pentru întreaga Europă, potrivit euronews.com.

200.000 de persoane și-au pierdut viața din cauza cutremurelor și s-au înregistrat pagube în valoare de 250 de miliarde de euro în Europa, în timpul secolului al XX-lea.

Deoarece nu se poate prezice cu exactitate când și unde vor avea loc în viitor, autoritățile din zonele cu risc crescut trebuie să se pregătească, construind case și clădiri care să reziste la cutremure.

Seismologii, geologii și inginerii europeni au revizuit modelul de pericol de cutremur existent pentru Europa, cel inițial fiind publicat în 2013.

Zonele de risc

Acest model se bazează pe cunoștințele despre cutremure din trecut referitoare la geologie, tectonică, dar și la condițiile specifice fiecărei regiuni, precum densitatea populației.

Echipa, condusă de membri ai Serviciului Seismologic elvețian și ai Grupului de Seismologie și Geodinamică de la ETH Zurich, spune că, datorită seturilor de date actualizate ale modelului de pericol, au o idee mai clară despre estimări pentru toate zonele Europei.

Modelul lor confirmă că Turcia, Grecia, Albania, Italia și România sunt țările cu cel mai mare pericol de cutremur din Europa, urmate de celelalte țări din Balcani.

Primul model european de risc de cutremur

Riscul de cutremur se referă la costul economic și umanitar estimat al potențialelor cutremure.

Cu aceste informații, oamenii de știință cred că factorii de decizie au la dispoziție noi instrumente valoroase pentru a construi comunități mai „rezistente”.

Modelele „oferă date autorizate pentru a informa autoritățile despre dezvoltarea codurilor de proiectare seismică și a strategiilor de atenuare a riscurilor”, afirmă echipa.

Riscul cel mai mare se înregistrează în zonele urbane puternic populate, cum ar fi Istanbul și Izmir în Turcia, Catania și Napoli în Italia, București în România și Atena în Grecia.

Toate aceste orașe cunosc consecințele unor astfel de cutremure catastrofale.

Factori precum vechimea clădirilor, populația, densitatea clădirilor și condițiile locale ale solului pot contribui la acest risc.

Orașe precum Zagreb (Croația), Tirana (Albania), Sofia (Bulgaria), Lisabona (Portugalia), Bruxelles (Belgia) și Basel (Elveția) au, de asemenea, un nivel de risc de cutremur peste medie.

Cutremurul din 1977: 45 de ani de la puternicul seism din 4 martie

În seara zilei de vineri 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei. Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs în România avusese loc la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, potrivit Agerpres.

Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km, se aminteşte într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) din 25 februarie 2022. Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.

Cutremurul a fost înregistrat cu o mare acurateţe de staţiile seismice de pe teritoriile ţărilor vecine sau apropiate, dar şi de centrele seismologice aflate la distanţe mari şi foarte mari, precum Serviciul geologic al SUA din Colorado, Centrul seismic european mediteraneean din Strasbourg (Franţa), Institutul de geofizică din Karlsruhe (Germania), Institutul de fizică a Pământului din Moscova, staţiile seismice din RP Chineză.

Numeroase agenţii naţionale şi internaţionale de presă şi-au întrerupt emisiunile obişnuite pentru a informa cu prioritate, sub indicativul "Urgent", despre violentul cutremur de pământ care se produsese în România, relevând faptul că, din cauza forţei sale neobişnuit de mari, fenomenul seismic a fost resimţit, sub forme diferite, la distanţe considerabile de graniţele româneşti.

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.

Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu, blocul de pe strada Colonadelor, blocul aflat lângă hotelul ''Lido'', o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Ion Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr. 135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, un bloc din cartierul Militari. S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuinţelor şi a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ''Scânteia'' în ediţia din 6 martie 1977. Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraţilor, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învăţământ superior şi punerea la dispoziţia populaţiei sinistrate a căminelor studenţeşti. În Bucureşti şi în alte localităţi din ţară unde s-au produs avarii ale clădirilor şi ale reţelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii şi incendii.

În toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare. Mulţi dintre aceştia au lucrat fără întrerupere zi şi noapte la degajarea ruinelor. ''Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieţii răniţilor şi studenţii anilor V şi VI ai Facultăţii de medicină generală'', relata şi ziarul ''România liberă'' din 7 martie 1977.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice, dintre care îi amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu şi acad. Paul C. Petrescu.

Cum ne putem proteja în caz de cutremur

Autoritățile din România au publicat de-a lungul timpului ghiduri care ne învață cum trebuie să ne pregătim și cum să acționăm în cazul unui cutremur.

Înainte de cutremur

• Executaţi lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile care necesită acest lucru.
• Nu faceţi modificări la clădiri, în vederea măririi sau micşorării unor spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora;
• Nu montaţi instalaţii grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă.
• Pregătiţi-vă rucsacul pentru situaţii de urgenţă: rucsacul pentru situaţii de urgenţă conţine obiecte care vă ajută să supravieţuiţi timp de 3-5 zile, în cazul în care este nevoie să părăsiţi locuinţa.
• Priviţi în locuinţa dumneavoastră şi încercaţi să vă imaginaţi ce ar putea să se întâmple în fiecare cameră dacă s-ar produce un cutremur.

În timpul unui cutremur

• Adăpostiţi-vă imediat într-un loc sigur şi rămâneţi calm pană la încetarea cutremurului.
• Dacă sunteţi în interiorul unei clădiri rămâneţi pe loc, nu încercaţi să ieşi afară şi nu vă duceţi pe balcon.
• Adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta.
• Dacă sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
• Protejaţi-vă capul şi faţa.
• Îndepărtaţi-vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat.
• Dacă sunteţi în scaun cu rotile, blocaţi-i rotile şi protejaţi-vă capul şi ceafa.
• Dacă sunteţi într-un loc public (de exemplu: un magazin), adăpostiţi-vă în locuri cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele.
• Nu ieşiţi afară unde aţi putea fi rănit. Nu utilizaţi liftul. Dacă sunteţi în lift în timpul producerii cutremurului, apăsaţi butonul de urgenţă. Cand liftul se opreşte, ieşiţi cât mai repede posibil din lift şi adăpostiţi-vă într-un loc sigur.
• ATENŢIE ! Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde iar geamurile se pot sparge.
• DACĂ SUNTEŢI ÎN EXTERIORUL CLĂDIRII adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
• DACĂ SUNTEŢI ÎNTR-UN VEHICUL rămâneţi în autoturism. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. În acest caz, aşteptaţi forţele de intervenţie. Opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.
• DACĂ VĂ AFLAŢI PE MUNTE fiţi atent în jur şi căutaţi un loc sigur unde să vă adăpostiţi. Pe pantele instabile, sunt posibile căderi de pietre sau de copaci ori alunecări de teren.

După cutremur

• Încercaţi în primul rând să rămâneţi calm. Liniştiţi persoanele speriate şi copiii.
• Verificaţi dacă sunteţi răniţi şi apoi uitaţi-vă şi la persoanele din jur. În cazul în care sunt răniţi, asiguraţi primul ajutor, doar dacă vă pricepeţi.
• Dacă, în urma producerii unui cutremur, aţi fost surprins sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este mposibil, trebuie să loviţi cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care sunteţi blocaţi, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
• Nu folosiţi telefonul, decât pentru a semnala o urgenţă.
• Puneţi-vă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fiţi rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
• Verificaţi dacă locuinţa a suferit pagube.
• Verificaţi starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. În cazul în care se constată emisii de gaz, închideţi robinetul de alimentare cu gaz, îndepărtaţi sursele de foc şi deschideţi fereastra.
• Dacă alimentarea cu apă curentă este în continuare disponibilă, umpleţi cada şi alte recipiente, pentru cazurile în care aceasta s-ar putea opri ulterior.
• Dacă trebuie să părăsiţi locuinţa pentru că nu mai este sigură, nu uitați să vă luați rucsacul de urgență.
• ATENŢIE la scări! S-ar putea ca mişcarea seismică să fi afectat rezistenţa acestora.
• Dacă aveţi nevoie de ajutor şi nu mai puteţi ieşi din locuinţă, puneţi la fereastră un afiş pe care scrie cu litere foarte mari: A J U T O R !
• Ascultaţi la radio instrucţiunile autorităţilor.
• Nu folosiţi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
• În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.