Cutremurul, considerat „factor de risc major” pentru București. Câte persoane și-ar putea pierde viața în cazul unui seism puternic

Cutremurul este considerat „factor de risc major” pentru București, potrivit Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, transmis de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență.

Câte persoane și-ar pierde viața

Potrivit documentului, peste 6.500 de persoane și-ar putea pierde viața. Astfel, o populație de dimensiunea orașului Broșteni, din județul Suceava, ar putea dispărea. Pe lângă numărul mare de decese, peste 16.000 ar putea fi rănite, iar aproape 10.000 ar necesita să fie internate în spital pentru îngrijiri medicale.

Mai mult, aproximativ 23.000 de clădiri din Capitală ar putea suferi „avarii semnificative” în cazul unui cutremur puternic. Dintre acestea, 1.000 ar putea fi avariate grav.

Consecințele în cazul unui cutremur pe timp de zi și pe timp de noapte

În document sunt enumerate și consecințele în cazul în care un cutremur are loc în timpul zilei sau în timpul nopții.

„Rezultatele scenariului condensat de cutremur, care s-au referit în această etapă numai la efectele fizice, atrag atenţia asupra următoarelor aspecte: în scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere (în clădiri construite până în 1977)”, potrivit documentului.

Astfel, într-o astfel de situație, peste 6.500 de persoane ar muri, 16.500 ar fi rănite grav, iar aproape 95.000 ar rămâne captive în clădiri.

„Termenul „captivi” (în engleza „entrapment”) este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici dacă ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc.). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei „captivi” pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv să fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi”, se mai arată în document.

Pe de altă parte, autoritățile menționează că dacă un cutremur ar avea loc pe timp de zi nivelul daunelor provocate ar fi semnificativ mai mic.

„Proiectarea capacităţilor şi resurselor necesare răspunsului, ca şi planificarea acestora într-o manieră care să permită limitarea la minimum a pierderilor umane şi materiale, nu poate fi realizată fără o evaluare cât mai apropiată de realitate a hazardului seismic prezent în Capitală. Fondul construit din Bucureşti este numeros şi divers ca tipologie, materiale, înălţime, perioadă de construcţie etc. Pe baza Recensământului Populaţiei din anul 1992, în scenariu au fost exprimate numărul şi ponderea clădirilor de locuit în funcţie de parametrii menţionaţi. S-a procedat la o regrupare pe categorii cu vulnerabilitate, obţinându-se un eşantion de lucru, iar datele condensate privind vulnerabilitatea primară au fost adaptate pornind de la datele din anul 1977, cu modificări care să reflecte constatările de teren şi efectul cumulativ al seismelor precedente. Pentru acest eşantion au fost calculate, cu un algoritm simplificat, efectele posibile”, mai este precizat în document.

Cum ne putem proteja în caz de cutremur

Autoritățile din România au publicat de-a lungul timpului ghiduri care ne învață cum trebuie să ne pregătim și cum să acționăm în cazul unui cutremur.

Înainte de cutremur

• Executaţi lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile care necesită acest lucru.
• Nu faceţi modificări la clădiri, în vederea măririi sau micşorării unor spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora;
• Nu montaţi instalaţii grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă.
• Pregătiţi-vă rucsacul pentru situaţii de urgenţă: rucsacul pentru situaţii de urgenţă conţine obiecte care vă ajută să supravieţuiţi timp de 3-5 zile, în cazul în care este nevoie să părăsiţi locuinţa.
• Priviţi în locuinţa dumneavoastră şi încercaţi să vă imaginaţi ce ar putea să se întâmple în fiecare cameră dacă s-ar produce un cutremur.

În timpul unui cutremur

• Adăpostiţi-vă imediat într-un loc sigur şi rămâneţi calm pană la încetarea cutremurului.
• Dacă sunteţi în interiorul unei clădiri rămâneţi pe loc, nu încercaţi să ieşi afară şi nu vă duceţi pe balcon.
• Adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta.
• Dacă sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
• Protejaţi-vă capul şi faţa.
• Îndepărtaţi-vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat.
• Dacă sunteţi în scaun cu rotile, blocaţi-i rotile şi protejaţi-vă capul şi ceafa.
• Dacă sunteţi într-un loc public (de exemplu: un magazin), adăpostiţi-vă în locuri cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele.
• Nu ieşiţi afară unde aţi putea fi rănit. Nu utilizaţi liftul. Dacă sunteţi în lift în timpul producerii cutremurului, apăsaţi butonul de urgenţă. Cand liftul se opreşte, ieşiţi cât mai repede posibil din lift şi adăpostiţi-vă într-un loc sigur.
• ATENŢIE ! Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde iar geamurile se pot sparge.
• DACĂ SUNTEŢI ÎN EXTERIORUL CLĂDIRII adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
• DACĂ SUNTEŢI ÎNTR-UN VEHICUL rămâneţi în autoturism. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. În acest caz, aşteptaţi forţele de intervenţie. Opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.
• DACĂ VĂ AFLAŢI PE MUNTE fiţi atent în jur şi căutaţi un loc sigur unde să vă adăpostiţi. Pe pantele instabile, sunt posibile căderi de pietre sau de copaci ori alunecări de teren.

După cutremur

• Încercaţi în primul rând să rămâneţi calm. Liniştiţi persoanele speriate şi copiii.
• Verificaţi dacă sunteţi răniţi şi apoi uitaţi-vă şi la persoanele din jur. În cazul în care sunt răniţi, asiguraţi primul ajutor, doar dacă vă pricepeţi.
• Dacă, în urma producerii unui cutremur, aţi fost surprins sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, trebuie să loviţi cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care sunteţi blocaţi, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
• Nu folosiţi telefonul, decât pentru a semnala o urgenţă.
• Puneţi-vă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fiţi rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
• Verificaţi dacă locuinţa a suferit pagube.
• Verificaţi starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. În cazul în care se constată emisii de gaz, închideţi robinetul de alimentare cu gaz, îndepărtaţi sursele de foc şi deschideţi fereastra.
• Dacă alimentarea cu apă curentă este în continuare disponibilă, umpleţi cada şi alte recipiente, pentru cazurile în care aceasta s-ar putea opri ulterior.
• Dacă trebuie să părăsiţi locuinţa pentru că nu mai este sigură, nu uitați să vă luați rucsacul de urgență.
• ATENŢIE la scări! S-ar putea ca mişcarea seismică să fi afectat rezistenţa acestora.
• Dacă aveţi nevoie de ajutor şi nu mai puteţi ieşi din locuinţă, puneţi la fereastră un afiş pe care scrie cu litere foarte mari: A J U T O R !
• Ascultaţi la radio instrucţiunile autorităţilor.
• Nu folosiţi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
• În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.