Programul antigrindină a fost oprit în România după aproape 20 de ani! Ministerul agriculturii spune că nu există studii privind impactul asupra mediului, iar sistemul nu este omologat.
Spre deosebire de alte țări, care au generatoare terestre, la noi încă erau folosite rachete pentru a controla norii!
Sunt 106 puncte pe teritoriul României de unde se pot trage rachete pentru combaterea grindinei. Le vedem pe această hartă. Ele sunt comandate din șase unități.
Sunt puține, raportat la teritoriul României, pentru că acoperă doar 25% din suprafața agricola a României. Are o capsă pirotehnica care se inițiază - pleacă de pe lansator - prin orificiile de sus și cea inferioară se eliberează iodura de argint în nor. Când ea își termină combustibilul în cădere liberă către sol se activează mecanismul de autodistrugere și nu crează vreo deflagrație în nori să avem impresia că împrăștiem norii.
Iodura de argint, odată ajunsă în nori, sparge particulele de gheață și previne formarea boabelor mari de grindină. Rezultatul: mai puțină grindină și mai multă ploaie. Racheta antigrindină este considerată cea mai învechită metodă de prevenție a fenomenelor extreme, multe țări au trecut deja la generatoare terestre, care trimit iodura de argint în nori prin ardere controlată la sol, nu prin explozie ca în cazul rachetelor.
România, Serbia, Macedenonia de Nord, Republica Moldova, Bulgaria și Croația încă folosesc rachete antigrindină, în timp ce Ungaria a renunțat la ele în 2018 și a cumpărat generatoare considerate mai ieftine și mai prietenoase cu mediul. Și vecinii bulgari au în teste generatoarele.
Ionuț Lazăr, inginerul de la Intervenții Active în Atmosferă, operatorul privat care gestionează cinci din cele șase puncte de comandă de unde se lansează rachetele dă asigurări că tehnologia cu rachete nu afectează mediul.
”Au fost realizate patru studii de impact asupra mediului, ultimul în 2019: toate studiile arată că tehnologia nu este nocivă că nu există în sol, apă un nivel e argint peste cantitatea găsită în mod natural. Aici e grindină mare și norul acesta a trecut pe lângă București și la Călărași a dat grindina foarte mare. Efectul e imediat, noi la 6 minute putem vedea efectul lansării rachetelor, daca parametrii de grindina au scazut inseamna ca interventia a avut succes.”, a declarat Ionuț Lazăr – director general Intervenții Active în Atmosferă.
În România, lansarea rachetelor antigrindină trebuia să înceapă, ca în fiecare an, pe 15 aprilie, dar Ministerul Agriculturii a suspendat tragerile ca măsură de precauție, în lipsa unui studiu științific obiectiv.
În prezent, lansările de rachete antigrindină sunt suspendate temporar, ca măsură de precauție, în lipsa unui studiu științific obiectiv, independent și complet care să evalueze impactul acestor intervenții asupra mediului și asupra regimului precipitațiilor în zonele adiacente punctelor de lansare.
