Masa monetară, un termen străin pentru mulți, este indicatorul care anunță dacă puterea de cumpărare a scăzut sau nu. Pentru că se vede direct în inflație. Dacă banii puși în circulație sunt mai mulți în raport cu creșterea economică, atunci populația are doar de pierdut. Statul câștigă mai mult și poate promite creșteri de salarii și pensii. Lichiditatea, adică volumul de bani din piață, a scăzut ușor în octombrie. Poate fi un semn bun.
Masa monetară reprezintă totalitatea mijloacelor bănești existente în economia unei țări. Dacă ne raportăm la indicatorul care arată banii aflați în ciculație și depozitele overnight, adică depozitele de peste noapte, cifrele au scăzut ușor de la o lună la alta. Însă banii din piață sunt mai mulți față de octombrie 2021.
Guvernatorul BNR declara recent că dobânda era în linia intențiilor de scadere a înflației.
Guvernul are două opțiuni la îndemână. Creșterea impozitelor, care poate duce la sărăcirea populației, dar și la majorarea prețurilor. Sau să tipărească, prin banca centrală, mai mulți bani pentru a plăti datoria publică, în continuă creștere în ultimii ani.
CRISTIAN PĂUN – profesor de economie: Tipăresc bani băncile centrale pentru că se crede, într-o anumită parte a mediului economic, că poți să te salvezi de la o recesiune, poți să inversezi ciclul economic. În realitate, prin tipărirea de bani, conform teoriei cantitative, într-un final, prețurile cresc, dobânda crește și ai efectul advers față de cel estimat.
Comisia Națională de Prognoză a estimat că anul acesta că va fi o creștere negativă, de -2% a câștigului salarial real. Adică, pe românește, o scădere, vom câștiga mai puțin cu două procente față anul trecut, din cauza inflației de peste 15%. Ce se întâmplă cu banii tipăriți?
CRISTIAN PĂUN – profesor de economie: Tiparnița mai face și un lucru. Redistribuie putere de cumpărare între diferite componente ale sociețății. Primul care intră în posesia acestor bani poate fi, de exemplu, cineva care lucrează pentru Guvernul României care s-a împrumutat prin titluri de stat de la o bancă comercială, ce s-a dus apoi și a scontat acele titluri de stat la banca centrală și a luat bani de acolo. Ultimul care intră în posesia banilor tipăriți este un antreprenor, săracul, care vinde cartofi, și care nu are niciun ajutor de la stat, nu are nicio subvenție. 9.27 + tc 9.33 Puterea lui de cumpărare va fi mult diminuată și distribuită către primul care a intrat în posesia banilor tipăriți.
Potrivit datelor Eurostat, doar 3,5% dintre români au primit sprijin guvernamental în 2021, an cu pandemie de COVID. Paradoxal, 27% dintre gospodăriile din România au avut venituri mai mari în 2021, cu aproape 10 procente peste media europeană.
Puterea de cumpărare a salariului mediu în România se apropie de 1.500 de euro, însă este în jumătatea de jos a clasamentului european. Țările colorate cu verde din această hartă au putere de cumpărare ridicată.
Inflația este principalul factor care a erodat veniturile a peste 80% din populație.