După ce PNL și PSD au înaintat procente diferite pentru creșterea pensiilor din 2023, Comisia Europeană spune că România trebuie să se încadreze în limita de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
Declarația îi aparține lui Céline Gauer, Director General al Task Force-ului pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatul General al Comisiei Europene, întrebată dacă, așa cum susțin unii guvernanți, se poate accepta modificarea plafonului decis pentru pensii. Explicațiile vin la două săptămâni după ce premierul României, Nicolae Ciucă, anunța la finalul unei vizite la Bruxelles că este posibilă înlocuirea acestuia.
Cert este că PSD susține o creștere cu 10% a pensiilor, iar PNL, chiar peste 15%. De la un procent la altul, impactul bugetar ar crește cu aproape cinci miliarde de lei.
Cum ar arăta diferența în buzunarul pensionarilor
În cazul unei pensii minime de de 1000 de lei, o creștere cu 10% înseamnă 1.100 de lei. 100 de lei în plus lunar, deci, pentru facturi și cumpărături.
Dacă aceeași pensie ar crește cu 15%, ar ajunge la 1.150 de lei lunar. Legea prevede o indexare anuală cu 100% din rata inflației pe anul precedent, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat tot pe anul precedent. Guvernul trebuie să țină seama de faptul că legea pensiilor a prevăzut anterior o creștere cu 40% a punctului de pensie, care nu s-a făcut decât parțial, cu 14% în septembrie 2020.
PNNR-ul, plin de erori
Europarlamentarii Carmen Avram și Siegfried Mureşan au explicat pentru Euronews România în ce condiții este posibilă o modificare a plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, o eroare care nu a fost revizuită la timp.
„A fost un personaj, la un moment dat care a făcut un plan profund greșit, plin de erori, plin de dinamite și una dintre ele este acest procent de 9,4% care a fost conceput pentru o perioadă aberantă, pentru 2075, 50 de ani de acum încolo toată România trebuie să suporte acest procent. Acest procent este mult sub media Uniunii Europene. (...) Aceste demersuri pentru schimbarea acestui procent din PNRR se fac, ele există. Discuțiile care se fac cu comisari și cu președintele Comisiei Europene nu au fost zadarncie. S-a ajuns la sprijin, s-a ajuns la o înțelegere. De exemplu, ministrul Muncii, domnul Budăi, a fost la Bruxelles i-a explicat comisarului Nicolas Schimt de acel procent, acesta a înțeles, a fost de acord cu ministrul Budăi. Poate să spună doamna Gauer că nu se poate, dar comisarul a înțeles. Mai departe decizia finală va fi luată de președinta Comisiei Europene”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram.
Plafonul a fost agreat atât de CE dar și de Guvern
Siegfried Mureşan a menționat că România se află în această situație din cauza deficitului excesiv pe care țara noastră l-a înregistrat anii trecuți. Reducerea cheltuielilor ar fi fost una dintre soluțiile propuse atât de Comisia Europeană, cât și de coaliția de guvernare.
„Legat de pensii, datorită deficitului mare pe care România l-a înregistrat în ani din trecut, România înainte de începerea pandemiei a fost singurul stat european în deficit excesiv. Aceasta este realitatea pentru țara noastră. De aceea când am predat PNRR Comisiei Europene, Comisia a spus următorul lucru: trebuie ca cheltuielile în anii viitori în România să se încadreze pe un trend descrescător, să vă controlați deficitul, să-l reduceți ca sa ieșiți din procedura europeană de deficit excesiv. Când Guvernul României a negociat în anul 2021 PNRR-ul au existat mai multe variante de negociere pentru limitarea cheltuielilor publice, limitarea plafonului de pensii la 9,4% a fost ceea ce Guvernul României a ales la acel moment. Este un lcuru care a fost confirmat atât de cei care au fost la guvernare în 2021, cât și de Comisia Europeană. PNRR-ul poate fi modificat dar doar din circumstanțe obiective extrem de restrictive, de aceea solicitărilor politice din toate statele membre, Comisia Europeană nu le-a dat curs, dar în circumstanțe obiective, extrem de restricite, atât investiții cât și reforme pot fi modificate”, a explicat europarlamentarul Siegfried Mureşan.
