Victimele violenței domestice ar putea fi protejate mult mai bine de la începutul acestui an. Brățările electronice, care monitorizează agresorii, sunt disponibile în alte 20 de județe din țară. Însă, sindicaliștii spun că deși sistemul de monitorizare electronică a agresorilor s-a extins, nu există suficienți polițiști care să se ocupe de el.
O altă problemă este că 80% din victimele violenței domestice se răzgândesc și nu mai vor ca partenerii violenți să poarte brățările care, în multe momente, le-ar putea salva chiar viața.
Elena a suportat bătăi și vorbe urâte timp de 12 ani. Ea este una dintre victimele violenței domestice, iar anul trecut a hotărât să renunțe la relația toxică în care era.
Elena Bîrlodeanu, victimă a violenței domestice: ”Eram întotdeauna vinovată, pentru că plângea copilul, că țipa când vedea că mă înjură, că mă bate. Din relația asta m-am ales cu stres maxim, cu boală autoimună, cu foarte multe datorii, cu un copil care a avut regres la școală.”
În povestea Elenei, totul pornea de la bani și din cauza influenței pe care familia concubinului o avea asupra lui.
Elena Bîrlodeanu, victimă a violenței domestice: ”Vulgarității, beții, vorbe urâte, mereu au fost. Au venit cumva prin prisma anturajului, familiei lui.”
Sistemul informatic de monitorizare a agresorilor a fost extins în alte 20 de județe
De la 1 ianuarie, sistemul informatic de monitorizare a agresorilor a fost extins în alte 20 de județe. Până acum a fost disponibil doar în capitală și alte 3 județe. Astfel, și mai multe victime pot să ceară ajutorul Poliției, atunci când sunt bătute.
Agresorului i se montează brățara și are și un telefon mobil cu care sistemul de monitorizare comunică prin Bluetooth. Victima primește la rândul ei un telefon mobil pe care poate urmări în timp real fiecare mișcare a agresorului.
În cazul în care agresorul se află la o distanță mai mică de 30 de metri față de victimă se declanșează această alarmă. Victima poate să oprească sunetul în cazul în care vrea să se ascundă și apoi are trei opțiuni. Fie trimite un mesaj către dispecerat, sună la 112 din aplicație sau vorbește la telefonul cu polițistul de caz.
Imediat după ce sunt agresate, victimele pot cere un ordin de protecție provizoriu, pentru cinci zile.
Angela Chirvăsuță, comisar-șef de poliție la Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității: ”Acest ordin de protecție provizoriu se aplică, iar agresorul pe loc este îndepărtat din casă. Nu este nevoie să treacă un anumit moment sau să fie analizată situația de către o altă echipă de un judecător și așa mai departe.”
Mihai Zlat, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual: ”Poliția Română poate emite OPP pentru cinci zile, el trebuie probat de procuror și ulterior persoana vătămată să vrea în instanță ordin de protecție extins. Observăm un fenomen pe care noi nu-l așteptam atunci când a fost implementat acest sistem de monitorizare electronică: există o medie de doar 20% din persoanele agresate care vor montarea acelei brățări electronice.”
Deși sistemul de monitorizare al agresorilor a fost extins, sindicaliștii spun că nu există suficienți polițiști care să se ocupe de el.
Mihai Zlat - vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual: ”Sistemul acesta nu prea funcționează cum ar trebui în Poliția Română. Avem brățări suficiente pentru a le putea monta, dar nu avem personal suficient, pentru că ni s-a spus că vor veni polițiști. Au venit funcțiile, dar nu sunt polițiști care să fie încadrați pe aceste funcții și avem această problemă în orașele mici sau în zona rurală.”
Peste 55.000 de persoane au fost victime ale violenței domestice în 2023
În 2023, peste 55.000 de persoane au fost victime ale violenței domestice, cu 5 la sută mai multe decât în 2022. Cele mai multe sunt femei, iar instanțele judecătorești au emis 11.012 ordine de protecție.
Psihoterapeuții spun că victimele violenței domestice tolerează mult timp aceste comportamente, fie din cauza istoricului familial abuziv și a situației materiale precare.
Alina Bordas-Mohorea, psihoterapeut la ADRA România: ”Sunt studii care ne spun că o victimă poate să ia până la șapte decizii de plecare, până când să rămână cu cea finală.”
Victimele violenței domestice ajung să aibă stimă de sine scăzută și să nu mai aibă încredere în oameni. Astfel, ajung mult mai greu să ceară ajutor de specialitate.
Alina Bordas-Mohorea, psihoterapeut la ADRA România: ”Vorbim de emoții de rușine și de vină, foarte intense și greu de gestionat, iar de cele mai multe ori o persoană se blamează pentru situația de abuz în care este, crezând că ea este cea care determină o astfel de agresiune.”
