Perioada sărbătorilor nu creează bucurie tuturor. Pentru unii ideea de a-ți revedea rudele implică drumuri lungi și goana după cadouri creează anxietate, aglomerația fiind mai apăsătoare ca de obicei. Majoritatea simte că orice cadou ar cumpăra nu este destul și trebuie să cumpere mai mult și mai mult. În acest context, peisajul feeric este spart și de oamenii străzii ce se simt la fel de copleșiți. Pe ei îi vedem zilnic, dar discrepanța dintre cele două Românii este pusă acum într-o lumină mai puternică.
De asemenea, reclamele, realitatea virtuală te pot face să te gândești că nimic nu este de ajuns din ce ai și din ce ești.
Potrivit unui studiu publicat de World Economic Forum din 2022 Ipsos (Institutul Public de Sondaj de Opinie Sectoriale) realizat în 12 țări, aproape 9 din 10 persoane au spus că se simt stresate de impactul creșterii prețurilor, iar 55% sunt mai stresați decât anul trecut. În România, trei sferturi (74 la sută) dintre oameni au spus că, din cauza creșterii prețurilor, se simt mai stresați în acest an de sărbătorile de sfârșit de an și de Crăciun decât în 2021.
Cum tratăm perioada sărbătorilor
Pentru a afla cum putem lua decizii mai bune în legătură cu modul în care tratăm perioada sărbătorilor și că este în regulă dacă vrem doar liniște fără nicio serbare, am avut o discuție cu Ioana Monica Ciolan, psiholog la Universitatea de Medicina si Farmacie ”Gr. T. Popa” din Iași, iar una dintre specializările ei este în autocontrolul comportamental și emoțional.
Dana Coțovanu, Euronews România: Prin ce se definește o stare potrivită de sărbătoare?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: Sărbătorile sunt asociate cu momente festive, cu mese îmbelșugate, cu ținute extravagante, cu case sau locații ”perfecte”, cu ideea de fericire în familie sau cu prietenii. În acest sens, multe persoane resimt o presiune în a reuși să creeze acest mediul ideal, ajungând să se deconecteze de sine, de nevoile sale, de ceea ce este important.
Aș spune că o stare potrivită de sărbătoare începe din interiorul nostru, să reușim să ne conectăm cu lucruri importante nouă, să reflectăm puțin asupra noastră, să identificăm ce nevoi avem și să vedem dacă le-am cam neglijat și ce ne-ar ajuta să ne simțim mai împăcați cu noi și cei dragi în jurul nostru. Bineînțeles, în funcție de credințele fiecăruia, ne putem conecta și la aspectele creștine date de această sărbătoare a Crăciunului.
Armonia este dată de atitudinea tuturor celor care participă la reuniunea de familie
Dana Coțovanu: Ce ar putea fi cel mai important de făcut într-o întâlnire de familie ca să existe armonie?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: Întâlnirile de familie sunt contextele care, din punct de vedere emoțional, provoacă suferință direct proporțional cu modul de funcționare a acelui sistem familial. Cu cât există și au existat tensiuni de-a lungul timpul (indiferent de subiect), cu atât există riscul să se ajungă la disensiuni, chiar certuri majore, cu atât mai mult cu cât în marea majoritate a cazurilor se consumă și alcool. Armonia este dată de atitudinea tuturor celor care participă la reuniunea de familie și noi știm că nu putem controla reacțiile celor din jurul nostru, ci modul în care ne raportăm fiecare la cei din jurul nostru, la ceea ce spun, la comportamentele lor.
Dana Coțovanu: Ce-i sfătuiți pe cei care nu se simt acceptați în grupul de rude în perioada asta când revin acasă?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: Cred că este recomandat să privim cu mare atenție aceste situații pentru că dinamicile din familie sunt complicate. Fiecare membru al familiei are o serie de păreri, credințe, comportamente care pot intra în conflict cu ale celorlalți.
Pentru persoanele care se află într-un proces de psihoterapie, analizăm și ne uităm cu mare atenție la aceste situații de familie, cum se simt membrii familiei unii cu ceilalți, care este istoricul lor de familie, ce mecanisme nesănătoase activează fiecare membru din familie și ce își dorește persoana în cauză în raport cu familia de apartenență.
Dana Coțovanu: Cum rămânem raționali în fața așteptărilor pe care ni le creăm și pe care le au alții de la noi?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: Cred că aici ne putem gândi la două categorii de așteptări și anume: ale noastre sau ale celor din jurul nostru. Le putem controla și raționaliza pe cele personale, însă de cele mai multe ori, cele din exterior pun presiune foarte mare pe umerii noștri. De fapt, de când ne naștem, adulții din jurul nostru și societatea formulează o serie de așteptări care în funcție de modul în care ne sunt transmise ne pot ajuta, ne pot motiva sau ne pot tensiona și pot duce la construirea unor mecanisme psihologice nesănătoase, cu efecte pe termen lung în viața de adult. De aceea, este recomandat să investim resurse în procesul nostru de autocunoaștere și introspecție prin intermediul căruia ajungem să ne definim ca oameni și ne raportăm mult mai sănătos la viață. Știm și ce semnificație au sărbătorile pentru noi, știm și ce ne dorim cu adevărat, avem capacitatea să acceptăm poate și lucrurile dureroase din viața noastră și putem să ne conectăm și cu o stare de echilibru interioară.
Cum gestionăm relația cu familia la masa de Crăciun
Dana Coțovanu: Ce abordare să avem la masa de sărbători când se iscă un conflict de opinii?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: Atunci când mă gândesc la masa de sărbători, mă gândesc la ideea de comuniune, la un timp în care nu trebuie să fim pe fugă, la un spațiu de liniște în care ne mai putem conecta unii cu ceilalți, să fim recunoscători pentru ceea ce avem, să împărtășim o experiență comună. Și totuși, sunt dese momentele în care membrii aceleiași familii ajung în momente tensionate doar din cauză că au păreri și viziuni diferite asupra unor subiecte.
Este recomandat să ne aducem aminte de ce ne aflăm la acea masă, cu acei oameni, care deși au opinii diferite sunt parte din familie. Mă întreb dacă este vorba doar de opinii diferite sau vin împreună cu comentarii critice, răutăcioase sau chiar atitudini nepotrivite. În funcție de limitele personale, putem alege să readucem discuția spre ceva mai plăcut sau să nu participăm activ la acele situații sau în cazuri mai dificile, chiar să comunicăm că discuțiile respective nu își au locul la o întrunire de acest gen și chiar să ieșim să luăm o gură de aer câteva minute.
Dana Coțovanu: Cum să revenim acasă dacă acel acasă nu este un spațiu sigur emoțional, fizic sau psihic?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: Se spune că acasă nu este un loc, ci mai degrabă o stare emoțională, care din punctul meu de vedere înglobează amintiri din copilărie și adolescență, experiențe de viață și relații interumane.
Atunci când situațiile de familie sunt provocatoare de mult timp și declanșează multă suferință emoțională (chiar dacă nu vorbim de violență fizică aici), perioada sărbătorilor nu este la fel de magică precum ne este prezentată de societatea în care trăim. Sunt destul de mulți oameni care simt singurătatea (deși au oameni în jurul lor), tristețe, un gol interior, nepotrivire cu lumea în care trăim și multă durere care e în contrast cu tot entuziasmul pe care îl vedem la anumiți oameni din jurul nostru, în filme, reclame, materiale TV, postări de pe rețelele sociale.
Recomandarea este că fiecare dintre noi să lucreze la propria persoană, cel mai indicat alături de un specialist, pentru a putea găsi acel acasă din interior, locul în care se regăsește iubirea de sine, respectul, limitele sănătoase și liniștea sufletească.
Aș vrea să cred că fiecare dintre noi găsește măcar o persoană, un loc sau o stare pe care o activează atunci când se gândește la acasă.
Și dacă mediul familial nu mai reprezintă acel acasă, ne punem întrebarea: ce iau eu din acest mediu familial și cum pot să fiu o persoană matură și înțeleaptă în acest mediu în care îmi respect părinții, frații, bunicii, unchii și mătușile? Eu sunt cel sau cea care alege dacă are sens să păstrez legătura cu ei, dar având limite sănătoase sau este mai bine să îmi construiesc propriul drum.
Dana Coțovanu: Și totuși, dacă nu simțim și nu suntem fani ai Crăciunului, pur și simplu nu ne place perioada asta, cum ne putem totuși integra în realitatea din jur?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: Cu toții avem motive pentru care suntem sau nu suntem fani ai Crăciunului, motive care se leagă cu istoricul personal și fiecare are dreptul să se raporteze la lucrurile din viața sa așa cum consideră că este mai bine și mai potrivit pentru sine. Integrarea cu ce se află în jurul nostru depinde de cât de mult suntem conectați cu sine și cu ceea ce contează pentru noi. Cred că multe persoane nu rezonează cu ideea de perfecțiune care, de fapt atinge butonul sensibil că viața noastră nu este ca cea din filme, reclame, rețele de socializare. Când orientarea este înspre interior, înspre valorile personale, când suntem bine și împăcați cu ce trăim (știind că mai avem de lucrat la noi și la ceea ce ne dorim), nu mai simțim presiunea de a demonstra nimănui nimic.
Așa încât, invit pe toată lumea la introspecție, la autoreflexie, la rugăciune, pentru cine face sens, pentru a ne defini poziția în raport cu această perioadă.
Ce înseamnă cu adevărat ”să facem bine”?
A face bine înseamnă uneori un gest, un zâmbet, o vorbă bună și de încurajare
Dana Coțovanu: Dacă lucrăm de sărbători cum să ne raportăm la asta fără să ne simțim vinovați sau constrânși?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: Mă întreb dacă trebuie să lucrez de sărbători sau aleg să lucrez pentru a scăpa de anumite îndatoriri de familie?! Și dacă trebuie și dacă aleg să fac asta, este important să ne asumăm acest lucru, fie că așa este locul de muncă și așa mi-a venit rândul, fie că mă simt mai puțin presat să fiu într-un loc cu multă presiune psihică. Și totuși, alegerea aceasta vine cu un risc și anume, că la un moment dat, să mă simt foarte singur(ă) și ajung să mă blamez că totuși aș fi putut să fiu și eu acolo. Cu siguranță putem găsi câteva momente pentru a ne încărca bateriile făcând lucruri benefice fiecăruia dintre noi.
Dana Coțovanu: Și mai ales, în ce fel putem să facem un bine autentic?
Psiholog Ioana Monica Ciolan: A face bine înseamnă uneori un gest, un zâmbet, o vorbă bună și de încurajare, un ajutor concret, iar bunătatea poate fi una din valorile fundamentale ale vieții. Facem un bine pentru că ne face bine și nouă, pentru că ne oferă stare de bine și sens. Ideal ar fi să facem ceva cu care rezonăm (fie ca donăm bani, fie că ne implicăm în activități de voluntariat, etc) și-n orice perioadă a anului, nu doar a sărbătorilor.
