Klaus Iohannis a lăsat în urmă o Românie nici mai mult, nici mai puțin educată ca în 2014, când a ajuns la Cotroceni. Analfabetismul functional este în continuare peste 40%, rezultatele de la testele PISA sunt mai slabe la Matematică, iar reforma curriculară este abia acum continuată și la liceu, apreciază experții.
În data de 4 iulie 2023, fostul președinte Klaus Iohannis promulga cele două legi ale învățământului rezultate din proiectul său de țară „România Educată”.
„România Educată”, proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele, devine acum realitate prin intrarea în vigoare a noilor legi ale educației, care reglementează învățământul preuniversitar și pe cel superior. Proiectul „România Educată” este, iată, un angajament îndeplinit!
Lansat pe 14 iulie 2021, în elaborarea marelui proiect de țară au fost implicați „10.000 de români, 150 de experți, au fost organizate 80 de evenimente și au fost promise 3,6 mld fonduri din PNRR.” Asta scrie în bilanțul celui de-al doilea mandat al lui Iohannis.
Alfabetizarea funcțională a fost trecută ca domeniu prioritar în raportul prezidențial. Mai exact, un curriculum bazat pe competențe ce facilitează alfabetizarea digitală și științifică a elevilor. Însă, ministrul Educației numit de Iohannis, Ligia Deca, cea care a elaborate vreme de 7 ani proiectul de țară România Educată, a amânat în repetate rânduri punerea în dezbatere publică a planurilor-cadru de liceu în cei aproximativ 3 ani cât a ocupat fotoliul de ministru. România Educată a fost doar un exercițiu de imagine, spun experții.
Marian Staș, expert în Educație: „Altfel nu ar fi avut sens să-l lungească aiurea atâta timp, 7-8 ani e ceva de neimaginat, nu faci așa ceva dacă îți pasă de educație.”
Nivelul elevilor români la testele PISA
Cum arată România educată 10 ani mai târziu? 42% dintre elevii de clasele I-VIII sunt analfabeti functionali, adică nu pot înțelege corect ce scrie înr-un text. La testele PISA, elevii români au obținut punctaje similare cu cele din 2018, dar mai slabe la matematică.
- Matematică: 51% dintre elevi – nivel de bază
- Media OCDE: 69%
- Lectură: 58% dintre elevi – nivel de bază
- Media OCDE: 74%
- Științe: 56% dintre elevi – nivel de bază
- Media OCDE: 76%
Marian Staș, expert în Educație: „Lucrul care pe mine m-a necăjit cel mai tare a fost folosirea temei educației pentru agenda politică a președintelui. Probată până la urmă a fi mediocră și tristă ea însăși. O pierdere de timp. Ar fi putut fi fructificat acest timp pentru schimbarea paradigmei educației. În urma lui a rămas mediocritate, mediocritate politică, mediocritate de politici publice și mediocritate legislativă.”
Ana Măiță, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali FEPAL: „Am avut șansa unui președinte cadru didactic, un om care știa din practică învățământul românesc și nevoile atât de partea profesorilor, cât și de partea elevilor, cât și din partea sistemului și am sperat sincer că va avea acea motivație internă și expertiză și onestitate profesională să poată să urnească în sfârșit o reformă adevărată a învățământului românesc. Ne lasă în pom, e foarte trist.”
Între timp, reforma curriculară este continuată de un nou ministru al Educației și ar putea fi implementată cel mai devreme din 2026.
