Klaus Iohannis a părăsit astăzi Palatul Cotroceni după 10 ani și două luni de mandat. Iată care au fost câteva dintre momentele cheie în care președintele a ieșit în evidență.
Primul mandat
Klaus Iohannis și-a depus jurământul la 21 decembrie 2014, după ce l-a învins la urne pe liderul PSD de atunci, Victor Ponta. El a ajuns la Cotroceni în urma promisiunilor de reforme în sistemul de învățământ, în cel sanitar și a luptei împotriva corupției.
Klaus Iohannis: „România lucrului bine făcut este angajamentul pe care mi l-am luat în fața oamenilor și cu care pornesc pe acest drum. Îmi propun ca la sfârșitul mandatului meu de Președinte, România să fie spațiul unei alte stări de spirit”.
În primii ani, lupta împotriva corupției a fost una dintre temele majore. Încolțit de acuzații de corupție, liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea voia adoptarea celebrei OUG 13 – adică impunerea unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Propunerea a scos mii de oameni în stradă, iar Iohannis s-a remarcat prin participarea la ședința de guvern unde a împiedicat punerea OUG pe ordinea de zi.
Klaus Iohannis: „Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți – ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale”.
La scurt timp, Klaus Iohannis a participat în Piața Universității la protestele anticorupție îmbrăcat cu o geacă roșie și nu s-a ferit să numească PSD „ciuma roșie” în repetate rânduri.
Klaus Iohannis: „O gașcă de oameni politici, cu probleme penale, vrea să schimbe legislația din România. Vrea să slăbească statul de drept”.
Același președinte avea să numească mai târziu patru premieri PSD. Mai întâi Sorin Grindeanu, apoi Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și în final Marcel Ciolacu. Chiar și așa, Iohannis a continuat să atace PSD.
De-a lungul primului său mandat, președintele a tot vorbit despre „Guvernul său”.
Klaus Iohannis: „Eu vreau să fiu un președinte cu un guvern de centru dreapta. Eu vreau partidul meu la guvernare”.
Al doilea mandat
La finalul lui 2019, Iohannis câștigă un al doilea mandat, după ce reușește să obțină 66% din voturile românilor și o învinge pe Viorica Dancilă. Imediat după reinstalarea la Cotroceni își impune un guvern PNL condus de Ludovic Orban. Acesta era demis prin moțiune de cenzură trei luni mai târziu și reinstalat apoi în Guvernul Orban II. Chiar și așa, a urmat o perioadă tulbure din punct de vedere politic în care Florin Cîțu și apoi Nicolae Ciucă au devenit șefi ai guvernului. Un moment dificil a fost însă declanșarea pandemiei de COVID-19.
Klaus Iohannis: „Ne aflăm într-o situație cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă. Începând de astăzi se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României”.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale președintelui, „România Educată", promitea schimbări importante în domeniul educației. La opt ani de la lansare, rezultatele se lasă încă așteptate. În 2024, aproape un sfert dintre absolvenții de liceu nu au reușit să promoveze examenul de Bacalaureat. Chiar dacă situația inițială a fost chiar mai rea, obiectivul asumat de președinte este departe de a fi atins.
Klaus Iohannis: „Am avut, cred că acum doi ani, un BAC la care au picat jumătate. Este o catastrofă națională așa ceva și este cea mai proastă notă pentru sistemul actual. Nu ne permitem să pierdem niciun copil în România! Asta îmi doresc eu cu proiectul «România Educată»”.
În plan extern, cea mai mare reușită a mandatului lui Iohannis a fost intrarea României în Spațiul Schengen, după o așteptare de 14 ani. Și intrarea în programul Visa Waver.
Klaus Iohannis: „Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei”.
Finalul de mandat al șefului statului a venit cu o nouă premieră pentru România: anularea alegerilor și prelungirea mandatului. Amenințat cu suspendarea, două luni mai târziu, Klaus Iohannis a ales însă să demisioneze.
