Era Klaus Iohannis ajunge la final. După 10 ani în fruntea țării, președintele este obligat să predea ștafeta. Instalat la Cotroceni pe un val uriaș de încredere, Iohannis s-a transformat în șeful de stat cu cea mai scăzută cotă de încredere. Cum s-a întâmplat acest lucru? Aflăm din materialul următor
21 decembrie 2014. Klaus Iohannis îl înlocuia pe Traian Băsescu la Cotroceni cu promisiuni ambițioase. Își dorea să reformeze sistemul de învățământ și pe cel sanitar și promitea că va lupta împotriva corupției.
Klaus Iohannis, președintele României: „România lucrului bine făcut este angajamentul pe care mi l-am luat în fața oamenilor și cu care pornesc pe acest drum. Îmi propun ca la sfârșitul mandatului meu de Președinte, România să fie spațiul unei alte stări de spirit.”
„România Educată”, un eșec la nivel național
„România Educată” proiectul de suflet al președintelui Iohannis, promitea schimbări importante în domeniul educației. La opt ani de la lansare, rezultatele sunt departe de așteptări: mai puțin de jumătate dintre elevii care au început școala în urmă cu 12 ani au ajuns să dea anul acesta bacalaureatul.
Rezultatele la testele PISA rămân foarte slabe, iar inegalitățile sociale influențează la fel de puternic accesul la educație de calitate. Ținta de 6% din PIB alocat pentru educație rămâne doar un vis.
De la critic la mediator, Klaus Iohannis a numit patru premieri PSD
Klaus Iohannis a fost foarte implicat pe scena politică în primul mandat. A taxat cu fiecare ocazie Partidul Social Democrat, pe care-l numea "ciuma roșie". În 2017, a participat la protestele anticorupție generate de controversata OUG 13 inițiată de guvernul PSD-ALDE, condus de Sorin Grindeanu.
Klaus Iohannis, președintele României: „O gașcă de oameni politici, cu probleme penale, vrea să schimbe legislația din România. Vrea să slăbească statul de drept.”
Același președinte avea să numească mai târziu patru premieri PSD. Mai întâi Sorin Grindeanu, apoi...
Klaus Iohannis, președintele României: „Îl desemnez pe domnul Tudose ca viitor prim-ministru.”
Klaus Iohannis, președintele României, a declarat că, deși a avut o decizie dificilă de luat, a hotărât să acorde PSD încă o șansă, desemnând-o pe Viorica Dăncilă pentru funcția de prim-ministru.
Klaus Iohannis, președintele României: „Acum trebuie să decid, dar ce fel de decizie este aceasta pe care trebuie să o iau? (...) Am decis să dau PSD incă o șansă și să și să desemnez persoana propusă de PSD, pe doamna Dăncilă.”
Klaus Iohannis a declarat că desemnarea lui Marcel Ciolacu ca prim-ministru era previzibilă și nu reprezintă o surpriză.
Klaus Iohannis, președintele României: „Cred că nu este nicio surpriză, dar acum desemnez pe domnul Marcel Ciolacu.”
Pandemia și declinul comunicării publice
Începutul celui de al doilea mandat a fost dominat de pandemia COVID-19. Președintele a decretat starea de urgență și i-a îndemnat pe români să se vaccineze. După pandemie, Klaus Iohannis a comunicat tot mai puțin în afara contextelor oficiale - ultimul interviu datează din 2019, iar ultima conferință de presă din iulie 2022.
2023 a fost anul călătoriilor prezidențiale: 25 de țări vizitate, de la Japonia la Tanzania, deplasări care au stârnit controverse pentru costurile ridicate. Costuri pe care administratia prezidențială a refuzat să le comunice public.
Klaus Iohannis, președintele României: „Am venit într-o deplasare externă, așa cum au fost și multe altele, în interesul României (Reporter: De ce cu un avion de lux?) Nu știu cum definiți un avion de lux. Eu am venit cu o aeronavă mică.”
Octav Vasilescu, jurnalist Euronews: „Deși a reușit să consolideze relația cu SUA și NATO și să obțină aderarea parțială la Schengen, politica externă a lui Klaus Iohannis a fost mai degrabă una de imagine și protocol. Fără rezultate majore în chestiuni esențiale precum aderarea completă la spațiul Schengen. Și fără să transforme România într-un actor de prim rang în regiune, în ciuda contextului favorabil creat de războiul din Ucraina.”
Mandatul lui Klaus Iohannis se încheie cu tentativele nereușite de a ocupa o funcție înaltă la NATO sau în Senatul României. Următoarea destinație ar putea fi vila de protocol din Aviatorilor 86, unde statul a investit 3 milioane de euro pentru renovări.
