În ziua în care a plecat de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a făcut public bilanțul celor două mandate ale sale ca președinte al României. Sunt două documente, primul acoperă mandatul 2014-2019, iar cel de-al doilea - bilanțul mandatului 2019-2024.
Documentele însumează peste 1.500 de pagini.
Bilanțul primului mandat de președinte
Ce conține bilanțul primului mandat (extras din preambulul documentului):
„Obiectivul fundamental al Președintelui Klaus Iohannis pentru România a fost, încă de la începutul mandatului, acela de a construi o țară puternică, prosperă, cu o democrație autentică. Toate acțiunile și realizările primului mandat s-au subsumat acestei viziuni, a unei Românii puternice, o țară în care fiecare cetățean să simtă că poate prospera.
Angajamentul Președintelui Klaus Iohannis referitor la statul de drept și la reforma instituțiilor politice, asumat în fața cetățenilor în anul 2014 și reiterat în Parlament cu ocazia depunerii jurământului, a fost circumscris permanent atribuțiilor sale constituționale și a urmărit, în principal, asigurarea unei justiții independente și continuarea luptei anticorupție, întărirea încrederii în instituțiile statului, asigurarea unei legislații coerente și predictibile, precum și susținerea unei reforme a legislației electorale.
Consolidarea statului de drept și întărirea mecanismelor democratice depind în mod direct de încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Asumarea și promovarea activă a valorilor care stau la baza Constituției României și a societății noastre sunt elemente esențiale ale întregii activități a Președintelui României.
În toate aceste demersuri, Președintele Klaus Iohannis a preluat în mod constant semnalele cetățenilor și a acționat ca un liant al vectorilor democratici din România, reușind crearea unui front comun pentru reafirmarea idealurilor și valorilor europene.”
Bilanțul celui de-al doilea mandat de președinte
Ce conține bilanțul celui de-al doilea mandat (extras din preambulul documentului):
„În cei cinci ani ai celui de-al doilea mandat, Președintele Klaus Iohannis a avut misiunea esențială de a ghida țara printr-o serie de crize fără precedent. Eforturile sale au stat sub semnul continuității și s-au concentrat pe menținerea stabilității, promovarea evoluției democratice, protejarea populației și consolidarea statului de drept. Toate acestea fiind imperative pentru o Românie mai puternică și mai unită.
Obiectivul prioritar al Președintelui Klaus Iohannis a fost identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi.
În planul politicii externe, cel de-al doilea mandat al Președintelui Klaus Iohannis a fost axat pe responsabilitate, predictibilitate și continuitate, în baza celor trei piloni esențiali ai acțiunii diplomatice a României: consolidarea rolului și influenței țării noastre în Uniunea Europeană și în NATO, precum și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.
Securitatea națională a reprezentat o constantă a priorităților strategice esențiale ale României și, în egală măsură, ale Președintelui Klaus Iohannis. Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a adus noi provocări în planul securității naționale și regionale. România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, a avut o poziție clară de susținere a Ucrainei și de condamnare fermă a agresiunii rusești. Președintele Klaus Iohannis a fost un promotor fervent al sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și al susținerii eforturilor de consolidare a prezenței și activității NATO în România și în regiunea Mării Negre, ca parte a eforturilor Alianței de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Rezultatele eforturilor naționale în acest domeniu, conduse de Președintele Klaus Iohannis, au fost substanțiale.
Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a reprezentat o provocare fără precedent, afectând toate aspectele vieții sociale și economice, facilitând cooperarea între instituțiile naționale și internaționale pentru a răspunde eficient provocărilor. Președintele Klaus Iohannis a avut un rol crucial, generând o abordare unitară și coerentă, menită să reducă riscurile și impactul negativ asupra populației. Comunicând consecvent atât cu cetățenii, cât și cu autoritățile naționale, Președintele României a acționat prompt și decisiv pentru siguranța sanitară, eficientizarea măsurilor de prevenire și combatere a virusului SARS-CoV-2, colaborând îndeaproape cu Guvernul și experții în sănătate publică.
Cel mai important demers al Președintelui Klaus Iohannis în sfera educației și cercetării – proiectul România Educată – viziunea de țară în domeniu, s-a concretizat prin promulgarea noii legi ale educației. România Educată este un exemplu de bună practică în elaborarea politicilor publice, fiind rezultatul celor mai ample consultări postdecembriste din domeniul educației, integrând opțiunile actorilor din educație, așteptările cetățenilor și recomandările experților.
În plan intern, Președintele Klaus Iohannis a continuat să promoveze reformele menite să întărească statul de drept, instituțiile democratice, subliniind permanent importanța transparenței și a responsabilității în administrația publică.
În ciuda dificultăților generate de multiplele crize cu care s-a confruntat țara, mandatul Președintelui Klaus Iohannis a fost caracterizat de o viziune clară asupra obiectivelor de bunăstare, prosperitate și securitate ale statului român. O voce puternică și respectată la nivel european, Președintele României a demonstrat un angajament ferm față de valorile democratice și o abordare pragmatică în gestionarea provocărilor.
2019-2024 a reprezentat o perioadă semnificativă în evoluția societății românești, marcând totodată un efort susținut de consolidare a democrației și de asigurare a stabilității într-un context global extrem de dificil.”
„Deceniul” Klaus Iohannis, la final
Klaus Iohannis a încheiat cei mai bine de 10 ani în fruntea țării miercuri, printr-o ceremonie organizată la Palatul Cotroceni. Ilie Bolojan a devenit președintele interimar al României și va conduce țara până la alegerea noului președinte, după alegerile din mai 2025.
Iohannis a fost ales președinte în 2014 și 2019. În mod normal, mandatul său ar fi trebuit să se încheie la finalul anului 2024, după alegerile prezidențiale, însă din 6 decembrie 2024, România se află într-un context politic atipic.
Pe 6 decembrie 2024, cu două zile înaintea turului doi în România și în plin proces de votare în diaspora, CCR a anunțat anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și reluarea procesului electoral de la zero. În aceeași zi, Klaus Iohannis a anunțat că va rămâne la Palatul Cotroceni până la alegerea unui nou președinte al României. Alegerile prezidențiale au fost programate pentru 4 și 18 mai, însă șeful statului a decis la începutul acestei săptămâni să încheie mai devreme mandatul.
Pus în fața unui proces de suspendare inițiat de POT și susținut de AUR, S.O.S. România și USR, Klaus Iohannis a anunțat pe 10 februarie 2025 că demisionează din funcție. „Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a spus Iohannis, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni.
Klaus Iohannis devine primul președinte al României care demsionează din cea mai înaltă funcție în stat.
