Salariul minim este stabilit printr-o procedură delicată ce are ca scop realizarea unui echilibru între obiective ce uneori sunt opuse. Din acest motiv, sfaturile specialiștilor îi pot ajuta pe decidenți în acest proces, se arată într-un capitol al analizei aprofundate privind dezechilibrele macroeconomice ale României, publicată luni de Comisia Europeană.
Analiza Executivului comunitar relevă că modificarea salariului minim este decisă de Guvern în România pe baze discreționare, notează Agerpres. Salariul minim legal este fixat de Guvern în urma consultărilor cu sindicatele și patronatele. În mod normal, indexarea salariului minim are loc în fiecare an, în ianuarie, dar au loc și ajustări în timpul anului.
”Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflaţie, salarii, productivitate şi evoluţia generală a pieţei muncii), dar nu urmează o formulă clară”, arată analiza Comisiei Europene, conform sursei citate.
Comisia Europeană: ”Salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia”
De asemenea, reprezentanții Comisiei Europene evidențiază că există riscuri și beneficii atunci când aplicate creșteri semnificative ale salariului minim. În schimb, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere şi poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii.
Obiectivul salariului minim este reprezentat de majorarea veniturilor şi productivităţii muncii, precum şi de îmbunătăţirea bunăstării muncitorilor și diminuarea inegalităţilor.
”În acelaşi timp, salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia. El tinde să fie un instrument slab concentrat pentru acest scop şi susţine mai degrabă indivizii decât gospodăriile şi acoperă numai persoanele angajate", subliniază Executivul comunitar.
Autorii analizei Comisiei Europene mai atrag atenția că majorările salariale excesive ar putea avea efecte negative asupra gradului de ocupare. În unele cazuri, angajatorii ar putea reacționa la majorarea salariului minim prin concedierea celor mai puţin productivi angajaţi.
Comisia Europeană sugerează ca salariul minim să fie stabilit de experți independenți
La nivel macro, creșteri mari ale salariului minim ar putea avea drept consecință deteriorarea dezechilibrelor externe, imediat printr-o absorbţie crescută, iar în timp prin pierderi la capitolul competitivitate a costurilor.
În acest context, recursul la sfatul experţilor îi poate ajuta pe decidenţi în sarcina lor sensibilă a stabilirii salariului minim.
”Acest lucru este valabil în special în ţările cu putere mică de negociere colectivă, cum este România. În aceste cazuri, unii economişti susţin că procesul de stabilire a salariului minim ar trebui luat, cel puţin parţial, din mâinile politicienilor şi fie delegarea sa către experţi independenţi, fie utilizarea unei formule matematice, cum este în prezent cazul în Franţa şi Ţările de Jos”, se arată în analiza Comisiei Europene.
Executivul comunitar mai atrage atenția că evoluțiile recente ale salariului minim în România confirmă necesitatea unei reforme ambiţioase. În acest mod, modificările aduse salariului minim ar trebui să fie mai predictibile şi în funcție de nevoile fundamentale ale economiei, concluzionează Executivul comunitar. Această reformă ar trebui concepută în consultare cu partenerii sociali şi într-un mod care se respecte în totalitate cerinţele directivei UE din 2022 privind salariul minim adecvat.
