Paștele și Crăciunul reprezintă cele mai mari sărbători ale ortodoxismului. Dacă de Crăciun sărbătorim nașterea Mântuitorului, de Paște se serbează Învierea Sa.
Lumina Sfântă s-a aprins la Ierusalim, sâmbătă, în jurul orei 14:00 și a ajuns în România, cu o cursă aeriană specială, în jurul orei 19:00. La miezul nopții, în timpul slujbei de Înviere, preotul iese din altar, cu 30 de lumânări în mână și împarte lumina credincioșilor, apunându-le: „Hristos a Înviat!”
Ce reprezintă zilele de Paște. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Paștele durează trei zile pentru că Mântuitorul a înviat a treia zi după ce a fost răstignit și pus în mormânt.
De Paște, există mai multe tradiții, obiceiuri populare și chiar superstiții în România.
Pentru că aprinderea luminii la Mormântul Sfânt de la Ierusalim este considerată un miracol al ortodoxiei, se spune că lumânarea pe care o aducem acasă trebuie să o păstrăm măcar toată Săptămâna Luminată, așa cum se numește acea primă săptămână care începe în prima zi de Paște. În fiecare din aceste zile, se spune că este bine să aprindem acea lumânare măcar preț de câteva minute.
Preoții spun că ea poate fi aprinsă atunci când se abat necazuri asupra familiei, când cineva este bolnav sau se poate aprinde în cazul unor dezastre naturale. Lumânarea ar trebui păstrată tot timpul anului, conform credinței populare.
După ce ajung acasă de la Înviere, ortodocșii pot mânca și bucate „de frupt”, după ce au postit tot postul Paștelui. De pe masa de Paște nu ar trebui să lipsească ouăle roșii, drobul, friptura de miel, cozonacul sau pasca. Cu oul ar trebui să se înceapă masa. Unele superstiții spun că persoana care primește primul ou va avea parte de un an plin de noroc și sănătate. Iar oul se mănâncă fără sare. În caz contrar, se spune că persoana respectivă transpiră tot anul.
În unele zone, se spune că bucățele din pască și cozonac ar trebui păstrate tot anul.
Printre obiceiurile de Paște se numără și mersul cu stropitul sau udatul. Această tradiție se păstrează în special în unele zone din Transilvania și are loc în a doua zi de Paște, atunci când băieții și tinerii merg prin vecini și stropesc fetele cu apă sau parfum. Obiceiul este preluat de la maghiari, potrivit publicației Ziarulunirea. Tradiția spune că fetele ar trebui udate cu apă de izvor, pentru a fi frumoase sau pentru a da naștere la copii sănătoși. Totodată, stropitul cu parfum semnifică faptul că fetele trebuie să miroasă a primăvară tot timpul anului, dar gestul simbolizează și sănătate, belșug și prosperitate, pentru că apa este simbolul vieții.
În unele zone din Transilvania, fetele sunt cele care îi stropesc pe băieți în cea de-a treia zi de Paște, iar obiceiul are peste două mii de ani și face referire la faptul că evreii i-au stropit cu apă pe adepții lui Iisus Hristos care aduceau vestea Învierii.
O altă tradiție de Paște este spălatul pe față cu un ou roșu și cu un bănuț - care ar trebui să fie de argint, dacă este posibil - înmuiate în apă în care se pune și busuioc. Spălatul pe față se face în semnul Sfintei Cruci. Obiceiul face din nou referire la apă, simbolul vieții.
Se spune că ar trebui păstrat un ou roșu în casă timp de 40 de zile, adică până la Înălțare. Dacă el nu se strică în aceste 40 de zile, se spune că vei avea noroc tot anul.
În unele zone, cojile de la ouăle roșii nu se aruncă, ci se pun în pământ, pentru ca solul să fie roditor.
Totodată, se spune că e bine să porți haine noi în prima zi de Paște, pentru că simbolizează purificarea, după cum susțin unii teologi. Printre superstiții se numără și faptul că bărbatul este cel care trebuie să treacă primul pragul casei, după revenirea de la slujba de Înviere.
Tot la capitolul superstiții, se spune că, în ziua de Paște, nu este bine să dormi, pentru a nu fi somnoros tot restul anului și pentru ca recolta să nu se strice sau să ai ghinion.
Unele superstiții spun că te vei întâlni pe lumea cealaltă cu persoana cu care ciocnești oul. O altă superstiție spune că persoanele care mor în duminica de Paşte sunt scutite de judecata divină, iar sufletele lor ajung direct în Rai.
