Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat marţi că examenul de Bacalaureat în formula nouă prevăzută de Legea învăţământului preuniversitar va fi aplicat începând cu anul 2029, potrivit Agerpres.
"Dacă vorbim despre examenul de Bacalaureat, el se va aplica începând cu elevii înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026. Bacalaureatul în formula nouă prevăzută de lege va fi aplicat în anul 2029. Am avizat în Comisia de Dialog Social din Ministerul Educaţiei chiar ieri procedura pentru constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea sau revizuirea planurilor cadru. Chiar astăzi am avut o întâlnire internă pentru a stabili următorii paşi. Mai concret, urmează ca săptămâna viitoare să lansăm un apel de selecţie pentru constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea planurilor cadru. În paralel este elaborată metodologia pentru aprobarea documentelor curriculare.
Practic până la sfârşitul lunii ne propunem să finalizăm aceste demersuri, în aşa fel încât, conform calendarului făcut public pe site-ul ministerului, până la sfârşitul lunii ianuarie a anului viitor să finalizăm planurile cadru pentru învăţământul liceal. Şi la începutul anului şcolar viitor să avem gata şi programele, astfel încât să existe suficient timp şi pentru consultare şi pentru elaborarea manualelor", a explicat ministrul, la Radio România Actualităţi.
Astfel, elevii care vor începe clasa a IX-a în anul şcolar 2025 - 2026 vor avea şi programe şi planuri cadru noi la liceu şi "tot ceea ce este nevoie" pentru procesul educaţional, inclusiv manuale.
Ligia Deca a afirmat că examenul pentru definitivare şi cel pentru titularizare se va desfăşura în condiţiile actuale până în anul şcolar 2027- 2028.
Ce aduce nou examenul de bacalaureat?
”În primul rând, aduce o testare de competențe de bază pe toată paleta de discipline considerate necesare pentru a putea să fii un cetățean activ. Adică, dacă până acum cei de la profilul real mergeau preponderent pe matematică și științe, profilul uman – bineînțeles cu limba română ca o constantă -, mergea pe zona de socio-umane. Acum, va exista o evaluare a competențelor de bază”, a precizat ministrul, despre proba F care înseamnă, potrivit noii legi, o testare la Matematică, de exemplu, pentru un viitor absolvent de filologie, sau la Geografie, pentru cineva de la matematică-informatică, transmite edupedu.ro.
Potrivit noii legi a educației – învățământ preuniversitar (legea 198/2023), absolvenții de liceu vor avea de susținut mai multe probe decât în prezent, în funcție de specializare, pentru că proba la Limba și literatura română (probele A1, A2 și A3 – extras din lege, mai jos) este realizată diferit pentru cei de la Filologie, față de restul specializărilor din liceu, de exemplu, dar și în funcție de apartenența la o minoritate națională: de asemenea, există probe diferite atât la scris, cât și la oral – Limba română (probele A01 și A02).
Pe lângă acestea, mai sunt două probe de evaluare a competențelor în limbi străine studiate în liceu (proba B) care vor oferi o certificare comparabilă la nivel european. Există și proba de evaluare a competențelor digitale (proba C), similară celei din prezent, urmată de proba scrisă la limba maternă pentru minoritățile naționale (proba D) și două probe (E) din discipline specifice profilului, în loc de una, cât este în prezent, cum ar fi Chimia și Fizica pentru cineva de la profilul real – matematică-informatică sau „Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie” pentru un absolvent de uman – filologie, potrivit legii educației.
Ultima probă este una de evaluare a competențelor de bază (F), care vine ca o completare pentru probele E din discipline specifice profilului. „Pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie”.
