Aproape 3.000 de lei trebuie să plătească fiecare părinte pentru renovarea sălii de clasă în care vor învăța copiii lor din toamnă. Asta se întâmplă la o școală din sectorul 4 din București. O parte dintre părinți au sesizat deja autoritățile, practica fondului de clasă fiind ilegală în România de mai mult timp.
După înscrierea copiilor la clasa pregătitoare, la o ședință cu părinții, aceștia au fost informați că sala de clasă este goală și trebuie complet renovată și utilată.
Părinte: Ne-a arătat sala de clasă, ne-a zis că această sală o să fie goală, nu o să avem bănci, nu o să avem scaune, nu o să avem tablă, nu o să avem nimic, decât patru pereți. Trebuie noi să zugrăvim clasa, să punem mochetă pe jos, vrea aspirator.
Reporter: Și care sunt costurile, câți bani v-a cerut?
Părinte: Părinții au stabilit că toate acestea sunt niște costuri între 2.500 și 3.000 de lei. Doamna a spus că nu sunt fonduri din partea școlii și că părinții trebuie să facă.
Reporter: Și ce se întâmplă cu elevii ai căror părinți nu-și permit să susțină asemenea costuri?
Părinte: Doamna a zis că nu știe ce se întâmplă, dar că trebuie să facem.
Pe grupul părinților au început discuțiile despre costuri
S-au format două tabere: cei care își pun întrebări despre această practică ilegală și cei care o susțin.
Inspectoratul Școlar București a transmis la solicitarea Euronews că săptămâna trecută a fost depusă o plângere și că în momentul de față are loc o anchetă la școală.
Reporter: ”Bună ziua, de la Euronews suntem, am vrea să vorbim cu doamna directoare.”
Portar: ”Nu se poate, că nu este aici.”
Reporter: ”Doamna directoare nu este în școală?”
Portar: ”Nu!”
Reporter: ”Doamna directoare adjunctă?”
Portar: ”Nu!”
Reporter: ”Nu este nimeni din direcțiune?”
Portar: ”Nu!”
Reporter: „Ați putea întreba dacă este totuși cineva în școală?”
Portar: „Nu!”
Reporter: ”Puteți încerca să vedeți dacă se află cineva...”
Portar, ton ridicat: ”Nu se află”
După această discuție, sunăm la numărul oficial de telefon al școlii. Inițial ne răspunde o secretară.
Reporter: Aș vrea să vorbesc cu direcțiunea școlii și voiam să vă întreb dacă este cineva în școală care ar putea să ne spună despre ce este vorba exact, un punct de vedere al școlii.
Secretară: Stați un pic să mă duc să văd dacă este cineva.
Reporter: Da, vă aștept, mulțumesc.
Reporter: Alo! Ați revenit, e cineva din direcțiune în școală?
Interlocutor: Da.
Reporter: E doamna directoare? Ar putea să ne vorbească?
Interlocutor: Cine sunteți în primul rând?
Reporter: Ioana Nicolescu de la Euronews.
Interlocutor: În legătură cu ce?
Reporter: În legătură cu cazul unei învățătoare din școală care ar fi cerut fondul clasei, conform unei sesizări depuse la inspectoratul școlar București.
Interlocutor: Nu am nicio sesizare în școală în această privință, deci nu dau niciun detaliu că nu am de ce să dau!
Reporter: Dumneavoastră sunteți doamna directoare?
Interlocutor: Da, bună ziua. Nu vă pot da niciun fel de detaliu pentru că nu am nicio sesizare în acest sens. O zi frumoasă!
Am solicitat și un punct de vedere de la Primăria sectorului 4, dar până în momentul difuzării acestei știri, nu am primit un răspuns. În regulamentul școlar aflat în vigoare scrie că:
„Este interzisă implicarea copiilor/elevilor sau a personalului din unitatea de învățământ în strângerea fondurilor.”
Tot în regulament mai scrie că atunci când vorbim de Consiliul reprezentativ al părinţilor pe școală, acesta „nu are buget de venituri şi cheltuieli, nu are dreptul de a colecta cotizaţii, donaţii şi a primi finanţări de orice fel de la persoane fizice sau juridice.” De asemenea, în Constituția României scrie că „învăţământul de stat este gratuit”.
Sociolog: E mult mai simplu pentru școală să strângă de la părinte, decât să strângă de la primărie
Sociologul Gelu Duminică spune că școala ar fi trebuit să facă demersuri la primărie ca să rezolve problemele de infractructură, însă este mai simplu și mai rapid să strângă bani de la părinți. O sumă mai mică nu ar fi stârnit reacții, pentru că părinții sunt obișnuiți să își asume responsabilitatea pentru toate problemele legate de educația copiilor lor.
”E mult mai simplu pentru școală să strângă rapid de la părinte, decât să strângă de la primărie. Părintele face, cu toate că e ilegal și imoral. Școala nu trebuie să facă asta, ci să facă demersuri, să aplice la proiecte, pentru a primi fondurile necesare.
2.500-3.000 de lei înseamnă o sumă pentru foarte mulți dintre români. Foarte probabil că dacă suma era de câteva sute de lei, reacțiile ar fi fost mai puține. Acum, ce fac părinții care nu au? E greu, pentru că ei devin victime de două ori: o dată victimă a sistemului, devin ”ăla nesuferit”, dar și victima a celorlalți părinți, care spun că: <<Uite, din cauza voastră nu putem face clasa bună>>.
Părintele e responsabil și să îmbunătățească infrastructura, și să dea copilul la meditații, ca să aibă rezultate bune, părintele e vinovat de toate și, atunci, sistemul ce mai face?”, spune Sociologul Gelu Duminică.
Reacție din partea unei reprezentante a elevilor
”Vorbim de o practică ilegală și în primul rând de o dublă cotizare a cetățenilor la sistemul de învățământ pentru că ei deja dau bani către școli prin taxele și impozitele pe care le plătesc.
Autoritățile nu finanțează adecvat sistemul de învățământ, mă refer în special la autoritățile locale, care ar trebui să facă asta pe finanțare complementară.
Se ajunge la astfel de situații în care părinții practic peticesc problemele sistemului de învățământ, dar când vorbim de sume atât de mari, e imposibil să nu vorbim și de un exces de zel din partea părinților, din partea conducerii școlii, din partea învățătoarei”, a spus Ariana Dudună.
Părinții cer schimbare: Fondurile trebuie cerute în mod constant de la administrațiile locale
”Nu noi părinții trebuie să ajutăm copiii și să cumpărăm acele materiale necesare școlii pentru a putea furniza servicii de educație care sunt gratuite. Școala este cea care ar trebui să solicite în mod constant și consecvent de la administrațiile locale, fondurile necesare infrastructurii.”, a declarat Christine Demeter.
Problema este că în momentuld e față nu există sancțiuni pentru cei care întrețin această practică a fondului clasei, deși ea este interzisă. O inițiativă legislativă a USR care ar fi introdus amenzi pentru cei care încă practică tradiția fondului clasei a fost blocată în Parlament.
”Am ajuns la o sancțiune între 1.000 și 2.000 de lei. A fost respinsă. Nu cred că a fost nici măcar un parlamentar de la alt partid care să fie de acord cu noi, toată lumea a spus că sancționarea este o mare greșeală.
Amintim că la școala de stat 189 din București, părinților li s-ar fi cerut să renoveze din propriul buzunar sala de clasă în care vor învăța copiii lor din toamnă. Costurile ajung până la 3.000 de lei de copil, estimează părinții.
O parte din ei au sesizat deja autoritățile, iar în momentul de față, inspectoratul școlar București realizează o anchetă în acest caz. Primăria Sectorului 4 nu a transmis un punct de vedere la solicitarea Euronews România, până la ora difuzării acestei știri.
