Atunci când vorbim despre creșterea economică, ne referim de obicei la zona București Ilfov, cea mai mare concentrare economică și demografică. Dar și alte zone metropolitane vin din urmă, și recuperează decalajul pe care îl aveau față de alte orașe ale Europei.
Evoluția zonei metropolitane Cluj
Zonele metropolitane secundare sunt cele mai mari aglomerări urbane dintr-o țară, fiind exclusă capitala.
Potrivit unei analize Eurostat, în anul 2000 PIB-ul pe cap de locuitori, raportat la puterea de cumpărare era de doar 5.700 de euro. În 23 de ani, zona metropolitană Cluj a ajuns la 29.800 de euro pe cap de locuitor.
Au fost analizate mai multe zone metropolitane din Europa central-estică, din țări precum Ungaria, Cehia, Polonia, Bulgaria și Slovacia. Dintre aceste zone, Clujul avea cea mai mică valoare, iar acum se „bate” pentru prima poziție.
Bogdan Stanciu, manager de comunicare pentru zona Cluj: „Această recuperare s-a petrecut în anii 2016-2017. În cei doi ani, zona metropolitană a crescut peste Cracovia și Brno, orașele secundare ale Poloniei și Cehiei. În 2010 a ajuns din urmă Cașovia, din Slovacia și a întrecut Debrețin, din Ungaria, în anii 2000, imediat după intrarea în Uniunea Europeană.”
Jurnalist Euronews România: „Care sunt factorii care au favorizat recuperarea decalajului?”
Bogdan Stanciu, manager de comunicare pentru zona Cluj: „În general, România a recuperate foarte mult după aderarea la UE față de media continentală. Este statul cu cea mai rapidă recuperare din Europa Centrală și de Est. Referitor strict la Cluj, sunt mai mulți factori. Începând din 2010 încoace se poate vorbi de o bună planificare strategică. Sunt strategiile integrate de dezvoltare urbană, se iau decizii strategice, bazate pe informațiile care vin din teritoriu. Mai sunt parcurile industriale, care contribuie la această dezvoltare economică.”
Jurnalist Euronews România: „Care sunt provocările care trebuie depășite pentru a continua această dezvoltare?”
Bogdan Stanciu, manager de comunicare pentru zona Cluj: „Dacă nu continuăm să dezvoltăm zona metropolitană, vom ajunge la stagnare. Este nevoie de infrastructură, în primul rând de mobilitate optimă pe culoarul Someșului. În sensul acesta sunt mai multe proiecte mari: centura metropolitană, metroul, trenul metropolitan. Proiecte pentru dezvoltarea zonei avem.”
