Noua Alianță Flamandă de dreapta, câștigătoare în Belgia

BELGIA: Premierul Alexander De Croo şi-a anunţat demisia, după rezultatele slabe ale partidului său. Pe locul 1 se află formațiunea Vlaams Belang, cu 13,92%.

UNGARIA: Coaliția Fidesz-KDNP este marea câștigătoare, cu 44,3%.

SLOVENIA: SDS este pe primul loc, cu 30,8%.

SLOVACIA: Partidul progresist, Slovacia Progresistă, condus de Michal Simecka, un tănăr care are un doctorat de la Universitatea Oxford, a ieșit pe primul loc la alegerile europarlamentare cu 27,81%,

Partidul fostului prim-ministru Andrej Babis, pe primul loc în Cehia

CEHIA: ANO, partidul fostului prim-ministru Andrej Babis, se află pe primul loc, cu 26,14%. Coaliția guvernamentală SPOLU se află pe locul doi, cu 22,27 %.

ESTONIA: Isamaa este pe primul loc, cu 21,60%. SDE are 19,30%.

FINLANDA: Coaliţia Naţională de centru-dreapta a reușit să obțină 24,8%. Pe locul doi, VAS are 17,3%.

ITALIA: Partidul Frații Italiei (FdI) al Giorgiei Meloni a ieșit pe primul loc, cu 28,00 %.

LETONIA: JV - 25,07 %, NA - 22,05%. Letonia are alocate în Parlamentul European nouă locuri.

LITUANIA: TS-LKD - 21,33%, LSDP - 18,01%. Lituania va avea 11 eurodeputați.

LUXEMBURG: CSV/PCS - 22,91%, LSAP/POSL - 21,72%. Numărul de locuri: 6.

Donald Tusk și partidul său, Coaliția Civică, pe primul loc

POLONIA: Premierul polonez Donald Tusk și partidul său, Coaliția Civică, se află pe primul loc, cu 38,2%. Partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) a obținut 33,9%.

SUEDIA: Social-democrații s-au clasat pe primul loc în Suedia, cu 23,10%.

PORTUGALIA: Partidul socialist este pe prima poziție, cu 31,4%, urmat de coaliţia de centru-dreapta Alianţa Democrată (AD), cu 30,6%.

ROMÂNIA: Coaliția PSD-PNL a obținut 54% din voturi. Pe locul al doilea se află AUR, cu 14%.

Extrema dreaptă franceză câștigă Alegerile europarlamentare

FRANȚA: Extrema dreapta franceză, Partidul Populist Reunirea Națională, câștigă mai mult ca locurile 2 si 3 împreună, conform estimărilor. A obținut 31,5%. Pe locul al doilea, se află Hayer Renaissance/Macron, cu 15,2%.

Socialiștii se află pe locul trei, cu 14%.

Comparativ cu scrutinul european din 2019, când a obţinut 23,34% din sufragii, Adunarea Naţională a înregistrat câştiguri masive, în timp ce blocul Renaissance al lui Macron a scăzut de la 22,42% acum cinci ani, la circa 15% în 2024, remarcă Reuters.

Lista condusă de Raphael Glucksmann, membru socialist al Parlamentului European, a crescut de la 6,19% în 2019 la circa 14% la actualul scrutin.

"Urmaşul" politic al Marinei Le Pen şi actualul lider al RN, Jordan Bardella, a declarat după anunţarea exit-pollurilor că rezultatul alegerilor europene din Franţa arată dorinţa pentru schimbare a cetăţenilor. "Francezii vor ca UE să-şi schimbe cursul", a spus el, adăugând totodată că avantajul RN asupra partidului macronist înseamnă că francezii resping cu adevărat politicile lui Macron.

"Preşedintele Macron este slăbit în această seară", a insistat Bardella, afirmând că Macron ar trebui să convoace noi alegeri legislative în Franţa după rezultatele de duminică seara.

"Suntem pregătiţi să conducem Franţa către o schimbare de guvern", a declarat liderul RN, citat de Reuters.

"Un vânt de speranţă a răsărit şi abia a început", a spus Bardella de îndată ce a aflat rezultatul sondajelor, el vorbind totodată "despre o Europă a naţiunilor".

Dacă acest rezultat se va confirma, şeful listei RN, Jordan Bardella, ar obţine cele mai bune rezultate în scrutinele europene din Franţa din ultimii 40 de ani şi ar trimite în corzi guvernul lui Macron, notează EFE.

Alte liste cu reprezentare europeană au fost Franţa Nesupusă (LFI), creditată cu un procent cuprins între 8,1% şi 8,7%; dreapta clasică a Republicanilor (7,2%); şi Reconquete, ultranaţionalistă (aproximativ 5,5%). Ifop include şi ecologiştii în sondajele sale (5,3%), dar nu şi Ipsos.

Preşedintele Emmanuel Macron se va adresa francezilor duminică seara, la finalul alegerilor europene, a anunţat Palatul Elysee.

"În urma rezultatelor de la alegerile europene, preşedintele Republicii se va adresa în această seară francezilor", a anunţat preşedinţia, fără alte detalii.

SPANIA: Partidul Popular se află pe primul loc, cu 32,4%. Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) e pe locul doi, cu 30,20%.

DANEMARCA: 18,40 % pentru socialiști și 15,4% pentru social democrați.

Partidul conservator GERB al populistului Boiko Borisov, pe primul loc în Bulgaria

BULGARIA: Conform primelor estimări, partidul conservator GERB al populistului Boiko Borisov, pe primul loc în Bulgaria, cu 26,20 %. Coaliţia reformistă proeuropeană PP-BD se regăsește pe locul doi, cu 15,7%.

CROAȚIA: Uniunea Democrată Croată (HDZ) se află pe primul loc, cu 33,74 procente. Locul doi este ocupat de Partidul Social Democrat (SDP), cu 27,81 de procente.

MALTA: Partidul Laburist a câștigat alegerile europene din Malta, cu 44,67%. Pe locul doi este Partidului Naţionalist de centru-dreapta, cu 42,52%.

Germania și Austria: Exit poll-urile indică o creștere a extremei drepte

GERMANIA: partidul lui Olaf Scholz, Partidul Social Democrat (SPD), pierde teren. Verzii au strâns un procent scăzut in Germania în timp ce AFD, Alternativa pentru Germania, urcă pe locul 2.

Sondajele la ieșirea de la urne pentru Germania indică următoarele procente:

Uniunea Creștin-Democrată/Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) - 29,5%.

Alternativa pentru Germania (AfD) - 16.5%

Partidul Social Democrat (SPD) - 14%

AUSTRIA: partidul de extremă dreaptă FPO, pe primul loc, cu 27%. OVP, partidul cancelarului austriac, Karl Nehammer, este pe locul doi, cu 23,5 procente. Locul trei este ocupat de social democrați SPO, cu 23%.

OLANDA: Membrii blocului de stânga se află pe primul loc - GL - PvdA 21,6%. Formațiunea de extremă dreapta PVV se află pe locul al doilea, cu 17.70%.

GRECIA: Noua Democrație, partidul aflat la guvernare, este pe primul loc cu 30 de procente. Estimările indică pe locul doi partidul de stânga radicală Syriza, cu 16.7%.

CIPRU: Este o situație strânsă. Aproape la egalitate, se află pe primele două locuri partidul din coaliția de guvernare și Partidul Progresist al Oamenilor care Muncesc (AKEL). Ambele au puțin peste 23 de procente.

Estimare pentru Austria: Partidul cancelarului Karl Nehammer, doar pe 3

Potrivit proiecției*, partidul de extremă dreaptă FPO, din Austria, a ieșit pe primul loc la alegerile europarlamentare 2024, cu 27 la sută din voturi. Sunt zece procente peste scorul obținut de grupare în 2019.

Partidul cancelarului austriac, Karl Nehammer, câștigătorul scrutinului de acum cinci ani, este abia al treilea, cu 22%. Partidul socialiștilor, SPO, rămâne constant în intenția de vot, potrivit aceleiași proiecții - locul 2, 22%, dar tot în ușoară scădere în raport cu 2019.

*proiecție OGM pentru Servus Nachrichten, făcută prin intervievarea a 2.486 de alegători, în intervalul 4-7 iunie 2024 și 9 iunie 2024.

Rata de participare în Germania pentru alegerile europarlamentare, în creștere

Rata de participare în Germania la alegerile europarlamentare se situa la ora locală 14:00 (12:00 GMT) la 32,3%, cu aproape trei puncte procentuale mai mult faţă de rata de 29,4% înregistrată la aceeaşi oră la alegerile europene din 2019, potrivit datelor publicate de comisia electorală, citat de Agerpres.

Aceste date sunt provizorii și sunt colectate de la secțiile de votare și nu includ voturile prin poștă.

La alegerile europene din 2019, prezenţa la vot în Germania a fost de 61,4%.

În Germania, urnele se închid la ora locală 18:00 (19:00, ora României).

Aproape 60,9 milioane de cetățeni germani sunt chemaţi la urne la alegerile europarlamentare 2024. Din aceștia, aproximativ 5,1 milioane vor putea vota pentru prima dată, inclusiv cei care au împlinit 16 ani.

În Irlanda, Sinn Fein pierde teren, dar cele două partide naţionale importante rezistă

Autorităţile electorale din Irlanda au început numărarea voturilor la alegerile europene în această duminică, în timp ce numărătoarea voturilor locale se desfăşoară încet, cu cele două mari partide naţionale, creştin-democratul Fine Gael şi centristul Fianna Fail aflându-se în frunte, în timp ce Sinn Fein pierde teren, iar separatiştii fac progrese, informează EFE.

Rezultatele finale ale alegerilor europene şi locale desfăşurate vineri în această ţară nu vor fi cunoscute decât în câteva zile din cauza sistemului complex de vot irlandez, de reprezentare proporţională cu transfer de vot între mai mulţi candidaţi.

Cu toate acestea, numărătoarea provizorie a voturilor a indicat încă de sâmbătă că atât Fine Gael (FG) cât şi Fianna Fail (FF), parteneri alături de Verzi în guvernul naţional, îşi vor disputa victoria şi, deşi vor pierde reprezentanţi la nivel local, scăderea va fi mai mică decât se anticipase în sondaje.

Sinn Fein (de stânga), principalul partid de opoziţie, va face şi el progrese faţă de alegerile din 2019, deşi se pare că nu va răspunde aşteptărilor mari, aşa cum o indicau sondajele cu doar câteva luni în urmă.

Purtătorul de cuvânt al Sinn Fein pe probleme economice, Pearse Doherty, a dat asigurări că formaţiunea, fostul braţ politic al Armatei Republicane Irlandeze (IRA), acum inactivă, va depăşi acest eşec şi va lua act în perspectiva alegerilor generale din 2025.

În schimb, ministrul cheltuielilor publice, Paschal Donohoe (FG), a subliniat că primele indicii privind rezultatul alegerilor locale "au distrus" speranţele lui Sinn Fein de a guverna Irlanda anul viitor.

Peste 3,6 milioane de alegători au fost chemaţi la vot

Puţin peste 3,6 milioane de alegători au fost chemaţi vineri la vot pentru a alege cei 949 de membri care alcătuiesc cele 31 de consilii municipale ale acestei ţări, precum şi pe cei 14 deputaţi pe care Irlanda îi va trimite în Parlamentul European.

Prăbuşirea Sinn Fein, cel mai votat partid la alegerile generale din 2020, şi scăderea uşoară a principalelor partide se explică, parţial, prin transferul de voturi către blocul de candidaţi independenţi şi partide mici, care pentru prima dată în istoria acestei ţări a inclus candidaţi xenofobi şi de extremă dreapta.

Ministrul economiei, Michael McGrath, a apreciat că, pe baza primelor rezultate, extrema dreaptă nu a realizat "progrese masive", ceea ce arată că există "o mare majoritate" dispusă să voteze într-un mod "foarte diferit de ceea ce oferă extremiştii".

Problema imigraţiei, a recunoscut el, a dominat campania acestor alegeri, în care coaliţia guvernamentală şi-a amortizat pierderile după ce şi-a înăsprit politica în acest domeniu în ultimele luni, consolidând, de exemplu, controalele la frontieră sau reducând ajutorul financiar pentru nou-veniţi.

Experţii mai susţin că FG a beneficiat de efectul pe care l-a avut demisia neaşteptată din fruntea guvernului, în aprilie, a lui Leo Varadkar şi preluarea mandatului de prim-ministru de către Simon Harris.

În ceea ce priveşte alegerile europene, se aşteaptă ca cele două mari partide să monopolizeze majoritatea mandatelor în joc.

La alegerile europene, în Irlanda sunt în joc 14 mandate în Parlamentul European, cu unul mai mult decât în 2019.

Au votat copiii regelui Philippe și ai reginei Mathilde ai Belgiei

În Belgia, copiii regelui Philippe și ai reginei Mathilde au votat pentru prima dată la alegerile europarlamentare. Ei au stat la coadă pentru a ajunge la urne.

Când apar primele estimări pentru alegerile europarlamentare 2024

Via euronews.com:

18.15-18.30 CET* - Primele estimări naționale sunt așteptate din Austria, Cipru, Germania, Grecia, Malta și Țările de Jos

19.15 CET - Estimări naționale din Bulgaria și Croația

20.15 - 20.45 CET - Estimări naționale din Danemarca, Franța și Spania, precum și prima proiecție a hemiciclului Parlamentului European bazată pe estimări timpurii

21.15-21.30 CET - Patru estimări naționale suplimentare din Polonia, Portugalia, România și Suedia

23.15 CET - Estimare națională finală din Italia, cu o proiecție actualizată a hemiciclului

00.15 CET - Rezultat provizoriu pentru Belgia

Este posibil să nu avem o imagine clară a noului Hemiciclu până luni.

Se așteaptă ca multe partide să fie catalogate drept „neafiliate” când vor apărea rezultatele în această seară. Cel mai probabil, se vor alătura, în zilele și săptămânile următoare, uneia dintre cele șapte facțiuni politice ale Parlamentului European. Iar echilibrul politic de putere s-ar putea schimba în funcție de afilierile alese.

Ora României: CET+1

Primele proiecții în Slovacia: partidul premierul Fico pierde teren

Șase țări au votat deja: Țările de Jos, Irlanda, Slovacia, Cehia, Malta, Letonia. Restul de 21 votează încă. Proiecții există deja pentru două dintre acestea, Slovacia și Țările de Jos.

Cum arată proiecțiile după votul din Slovacia

Potrivit proiecțiilor locale, partidul progresist, Slovacia Progresistă, condus de Michal Simecka, un tănăr care are un doctorat de la Universitatea Oxford, a ieșit pe primul loc la alegerile europarlamentare cu 27.8%,

Urmează partidul SMER, condus de actualul premier, Robert Fico, care a obținut un scor de 24.8%, urmat de partidul din zona eurosceptică Republika cu 12.5%.

Slovacia Progresistă face parte din familia politică Renew, la nivel european, însă pentru celelalte două, lucrurile sunt încă incerte în ceea ce privește grupul politic european în care vor ajunge.

Partidul condus de premierul Fico are o ideologie apropiată de Rusia. De altfel, premierul Robert Fico este un apropiat de liderul maghiar Viktor Orban. Astfel că nu ar fi exclus ca în noua familie politică despre care a tot vorbit liderul maghiar, să intre și SMER.

Extrema dreaptă și ideea unei noi familii politice

Premierul maghiar Viktor Orban a vorbit înainte de aceste alegeri despre formarea unei noi familii politice, la nivelul Parlamentului European,  la care să adere mai multe partide cu viziune și ideologie din zona de extremă dreapta, ultranaționalistă și eurosceptică.

I-a lansat această invitație Giorgiei Meloni, care conduce partidul Fratelli d’Italia și lui Marine Le Pen care conduce Rassemblement National în Franța.

Peste 370 de milioane de europeni sunt așteptați la urne

Polonia votează pentru europarlamentare. Dintre cele 720 de mandate în parlamentul european, Poloniei în revin 53 de locuri 

Polonia votează pentru alegerile europarlamentare. Este a treia oară când polonezii merg la urne în mai puțin de un an, după alegerile naționale și cele regionale.

La cele mai recente, alegerile regionale, prezența la vot a fost mai mică decât s-a preconizat, în special în zonele urbane.

Polonezii votează pentru alegerile europene. La aceste alegeri, de obicei, prezența nu este prea ridicată în Polonia. În 2019, doar puțin peste 45% din polonezi au decis să voteze pentru Parlamentul de la Bruxelles. Azi, situația este un pic diferită, tot mai mulți oameni înțeleg influența pe care Parlamentul European o are asupra vieților lor. Dar rămâne să aflăm curând dacă acest lucru se va traduce în prezență mai ridicată la secțiile de votare, precum cele din spatele meu.

Spaniolii votează pentru europarlamentare. Spaniei îi revin 61 de mandate în Parlamentul European, din cele 720 

Aproximativ 38 de milioane de alegători spanioli își pot exprima votul pentru cei care îi vor reprezenta în viitorul legislativ european. Anul acesta, Spania trimite în Parlamentul de la Bruxelles 61 de membri, cu doi mai mulți decât anul trecut. Dacă la alegerile europarlamentare din 2019 prezența la vot a fost de de peste 60 la sută, rămâne să aflăm care câți spanioli vor ieli la vot anul acesta, având în vedere că societatea este puternic polarizată.  

Până acum, a fost o zi de alegeri liniștită aici în Spania. După cum puteți vedea și în spatele meu, mulți spanioli vin în continuare la secțiile de vot, precum aceasta din Madrid, pentru a-și exprima votul. În ceea ce privește posibilul rezultat, va fi o competiție foarte strânsă aici în Spania. Proiecțiile indică faptul că Partidul Popular va câștiga aceste alegeri europene, însă Partidul Socialist pare că a redus diferența în ultimele zile. Aceste alegeri europene sunt văzute aici aproape ca o continuare a alegerilor generale de anul trecut. Opoziția, Partidul Popular, vede aceste alegeri ca pe un referendum privind imaginea și guvernul premierului Pedro Sanchez. De asemenea, pe parcursul campaniei s-a pus în discuție ascensiunea extremei dreapta în Europa și potențialele alianțe în viitorul Parlament European. Se preconizează că partidul de extremă-dreapta Vox va ieși pe locul al treilea și, eventual, își va dubla numărul de europarlamentari la Strasbourg. Rezultatul atârnă de cei 30% dintre spanioli care nu s-au decis încă asupra votului și de rata finală de participare la vot. Având în vedere polarizarea extremă observată în timpul campaniei, ne așteptăm la o prezență mai mare la vot de data aceasta, probabil în rând cu restul țărilor europene.   

Croații își aleg eurodeputații. Țara va trimite 12 parlamentari europeni în legislativul comunitar

Croații merg la vot pentru Parlamentul European pentru a treia oră de când țara a aderat la Uniune în 2013. Croația va avea 12 eurodeputați, același număr ca și în actuala legislatură. Sunt 3,5 milioane de alegători înregistrați pe listele electorale permanente. Cât privește votul în anterioarele alegeri europarlamentare, Croația are patru eurodeputați în grupul Partidului Popular European, patru în cel al Socialiștilor și Democraților, doi sunt deputați neafiliați și câte un europarlamentar în grupul Conservatorilor și Reformiștilor și în grupul Renew. 

Slovenia câștigă încă un mandat în Parlamentul European 

Cei 1,7 milioane de electori din Slovenia merg la urne pentru alegerea celor nouă reprezentanți în viitorul Parlament European, cu un eurodeputat mai mult decât în actuala legislatură. Fostă țară iugoslavă, Slovenia a profitat mult după aderarea la Uniunea Europeană. 

În funcție de afilierea politică, eurodeputații sloveni sunt acum patru în grupul Partidului Popular European, doi în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților și doi în grupul Renew. Prezența la votul pentru alegerile europarlamentare din 2019 a fost în Slovenia de puțin sub treizeci de procente, mult sub media europeană de 51%. 

Tinerii au fost cei care s-au mobilizat cel mai puțin la vot acum cinci ani, ei votând în proporție de numai zece procente.

Votarea în străinătate la europarlamentare a românilor a început sâmbătă, ora României 22.00

Votarea în străinătate la europarlamentare a început sâmbătă, ora României 22.00, cu deschiderea primei secţii de votare în Auckland, Noua Zeelandă.

„La alegerile din 9 iunie, vor fi organizate, pe teritoriul României, 18.955 de secții de votare, iar în străinătate 915 secții de votare. Startul votării la aceste alegeri se dă în străinătate, primele secții de votare fiind deschise în Auckland, Noua Zeelandă, sâmbătă, 8 iunie 2024, la ora 22:00, ora României.

În țară, votarea la cele 18.955 de secții începe duminică, 9 iunie 2024, ora 07:00 și se încheie la ora 22:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetățenii care, la ora 22:00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot. Aceleași reguli privind programul secțiilor de votare se aplică și la cele organizate în străinătate.

Votarea în străinătate se va încheia luni, 10 iunie 2024, ora 08:00, ora României, odată cu închiderea secțiilor organizate pe Coasta de Vest a Americii de Nord”, potrivit AEP.

Alegători din 21 state, inclusiv românii, își votează azi reprezentanții din Parlamentul European

Cetăţenii din 21 de ţări membre ale Uniunii Europene, inclusiv românii, îşi aleg duminică reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

În total vor fi aleşi 720 de europarlamentari, cu 15 mai mult decât la precedentele alegeri.