Daniel Șandru, președintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, și-a exprimat îngrijorarea față de ascensiunea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale a lui Călin Georgescu.
„Călin Georgescu are un discurs izolaționist, care înseamnă închiderea granițelor și reintrarea noastră în sfera de influență a Rusiei”
Spune că acesta are un discurs izolaţionist, „care înseamnă închiderea granițelor și reintrarea noastră în sfera de influență a Rusiei, a lumii nedemocratice, în general. Acest tip de discurs populist introduce niște fracturi la nivelul mentalului social”.
În perioadele de criză, mesajul populist este cel care atinge cea mai mare parte a societății, susține Daniel Șandru, într-o intervenție la Euronews România:
Dincolo de faptul că România se află, din punct de vedere economic, în cea mai bună perioadă a existenței sale, având statutul de membru al Uniunii Europene și al NATO, iată totuși că sunt aceste crize de natură să revigoreze discursul populist. Se adaugă la asta, în cazul specific al României, lipsa unei tradiții democratice, existența unei culturi politice, chiar și după 35 de ani de democrație, de tip paternalist, pe model autoritar. Din 1918 încoace, România a trăit mai mult, ca societate, în sisteme autoritare și totalitare, decât în sisteme aflate în proces de democratizare sau de democrație funcțională așa cum avem astăzi.
„Mă îngrijorează foarte tare faptul că mie îmi creează cel puțin o senzație de deja vu”
Sigur că și tehnologiile noi de comunicare au avut un impact. Nu neg rolul pe care l-au avut platformele pe care a funcționat electoral acest candidat. Însă, cred că lucrurile sunt mult mai profunde.
Mă îngrijorează foarte tare faptul că mie îmi creează cel puțin o senzație de deja vu, mă duce cu gândul înapoi în anii '30 atunci când cuvintele care au configurat ideea de rău politic au devenit în timp gloanțe, sub autoritatea formulei fasciste a legionarismului românesc. Acest mix ideatic dintre mesianismul pe care îl propagă Călin Georgescu, un ortodoxism prost înțeles pe filieră filetistă, naționalismul etnicist, izolaționismul sub forma suveranismului. Toate acestea pot prinde la un segment de populație care este mai puțin educat. Aici ar trebui să ne întrebăm și noi, ca profesori, unde am eșuat.
„Acum avem o nostalgie după național-comunism care preia, practic, din discursul legionar”
Există o ignoranță și un reviriment al nostalgiei după perioada comunistă. Așa cum în 1990 a existat o nostalgie după ”epoca de aur” din interbelic care numai un paradis nu a fost, nici măcar o democrație în adevăratul sens al termenului. Acum avem o nostalgie după național-comunism care preia, practic, din discursul legionar. Ceaușescu nu a fost deloc diferit, la nivel discursiv, prin raportare la ce au gândit și transmis în epocă legionarii.
Domnul Călin Georgescu, care altfel în anii 70-80, s-a aflat foarte aproape de mari intelectuali ai Securității comuniste, precum Drăgănescu, Mihnea Gheorghiu sau Malița, da, și ar trebui să ne întrebăm cum erau aceștia propulsați la nivelul organizațiilor internaționale precum ONU, FMI și BIR din anii 70-80 ca să înțelegem al cui produs este acest domn?
„Călin Georgescu este un produs al naționalismului ceaușist târziu”
Călin Georgescu este un produs al naționalismului ceaușist târziu în care nu știu cât crede, dar îl instrumentalizează și îl folosește foarte corect politic. Se îmbină cu temele putiniste și pravoslanice. E amestecat un pic de element religios și domnul Georgescu ne apare, din punct de vedere antropologico-politic, precum șeful de trib cu blană de leopard. E cel care deține adevărul absolut, care vine și îl predică din amvon și sunt suficienți oameni la care clasa politică actuală pro-democratică trebuie să ajungă. E datoare să ajungă.
