Aproape două treimi dintre cheltuielile de consum ale unei familii se duc lunar pe alimente, băuturi, țigări și facturi. Este concluzia unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, din care reiese că majoritatea românilor rămân cu sume insuficiente pentru investiții sau sănătate.
Fidelizarea angajaților este tot mai dificilă. Companiile care furnizează beneficii extrasalariale spun că angajații buni vor acum foarte multe lucruri: asigurări de viață, pensie privată, vouchere de vacanță și posibilitatea de a munci de acasă.
Președintele Klaus Iohannis a susținut că este „corect, rezonabil şi aşteptat" ca pensiile şi salariile să crească, având în vedere inflația și criza energiei din România.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar REPER și fost ministru al Muncii, a explicat că unul dintre obiectivele directivei privind salariul minim european este să ia din ”mâna politicienilor ideea că dau ei o mărire” și să introducă o serie de criterii clare în funcție de care se realizează majorarea.
Salariul minim și pensiile ar putea fi mărite de la 1 ianuarie. Este declarația premierului Nicolae Ciucă care susține că toate datele vor fi, însă, făcute publice după ce va avea proiecția de buget pe 2023.
Salariul unui angajat este, în mod normal, un subiect tabu, mai ales la birou. Dar normalizarea transparenței salariale este un pas important pentru a atinge paritatea salarială între femei și bărbați.
Pe fondul inflației, multe state, inclusiv țara noastră, au majorat venitul minim anul acesta. Analiștii și angajatorii atrag însă atenția că salariul minim, impus de stat, trebuie să țină cont de realitățile economice.
Ministerul Educației susține că este nevoie ca profesorii debutanți să fie plătiți ”cel puțin un salariu mediu”, adică 4.000 de lei, în caz contrar toate schimbările din sistemul de învățământ ”sunt degeaba”.
Statul câștigă cu peste 700 de milioane de lei pe lună mai mult, după suprataxarea contractelor part-time. Și deși această decizie a dus la scăderea numărului de contracte part-time, a crescut numărul celor cu normă întreagă.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un nou proiect de ordonanță de urgență, prin care majorează, din august salariile tuturor bugetarilor cu un sfert din diferența dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare și cel din luna decembrie 2021.
Câștigul salarial mediu net lunar este estimat să crească în acest an cu 11,3%, la la 3.838 lei, faţă de un avans de 10,8%, respectiv un câştig salarial de 3.822 de lei, cât se preconizase în primăvară.
Cele mai mari salarii în România se înregistrează în domeniul IT, unde salariul ajunge la 9.331 lei net pe lună. La polul opus se află angajații din domeniul fabricării articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul ajunge la 2186 lei net pe lună.
Salariile bugetarilor au luat avânt în fața salariilor de la privat. Astfel, în 2021, salariul mediu brut al unui bugetar a ajuns la 7.000 de lei pe lună, în timp ce un angajat la privat a câștigat în medie mai puțin de 5.500 de lei.
Majorarea salariilor bugetarilor, prevăzută pentru 1 iulie, nu a intrat în vigoare. Motivul: legea a fost atacată la Curtea Constituțională, iar termenul de judecată a fost amânat pentru finalul lunii septembrie.
Unii dintre cei mai bine plătiți bugetari din România sunt judecătorii Curții Constituționale. Cele mai recente declarații de avere arată venituri impresionante obținute de aceștia, în special din salarii, sporuri și pensii speciale.
