La alegerile prezidențiale 2024 dn 24 noiembrie vor putea vota și românii care în ziua votului nu se află pe teritoriul României. În străinătate sunt organizate 950 de secții de votare pentru primul tur al alegerilor prezidențiale.
Perioada de înregistrare a românilor din străinătate pentru votul prin corespondență la alegerile prezidențiale 2024 s-a încheiat. Peste 6.900 de alegători s-au înscris pentru a vota prin corespondență.
Românii din diaspora continuă să rămână conectați cu patria-mamă, iar dorul de casă și legăturile familiale îi determină pe tot mai mulți să se gândească la reîntoarcerea în țară.
Românii cu domiciliul sau rezidența în străinătate au posibilitatea de a vota prin corespondență atât la alegerile prezidențiale, cât și la alegerile parlamentare, organizate în trei weekenduri consecutive.
În țară, prezența a trecut cu puțin peste 50 de procente. În schimb, românii din străinătate nu au părut foarte interesați de alegeri. Față de cele din 2019, prezența la vot în străinătate a scăzut cu 35%, asta deși în online românii s-au mobilizat. Sau cel puțin așa părea.
În afara granițelor trăiesc și muncesc aproape cinci milioane de români care speră în continuare pentru România. Cu inima rămasă încă la mii de kilometri distanță de locul unde rațiunea le-a spus că le este mai bine, conaționalii noștri din diaspora, au mers la vot.
Alegătorii români din afara țării sunt așteptați și ei să voteze la alegerile europarlamentare 2024. MAE a publicat un ghid care conține toate informațiile necesare: actele necesare pentru vot și lista secțiilor de votare organizate în străinătate.
Ministerul Afacerilor Externe organizează, prin Misiunile Diplomatice şi Oficiile Consulare ale României în străinătate, 915 secţii de votare în străinătate la alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Dacă în destule dintre satele de la noi Europa încă pare să fie o noțiune abstractă, în inima Uniunii Europene, la Bruxelles, românii sunt de mult timp ca la ei acasă.
Alegătorii români din Diaspora care vor să voteze la prezidenţiale şi/sau la alegerile parlamentare din 2024 prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reşedinţă se pot înregistra, începând cu 1 aprilie.
Românii stabiliți în Spania ar putea obține dublă cetățenie, un acord în acest sens fiind negociat de oficialii celor două țări. În momentul de față, cei care vor să dobândească cetățenia spaniolă sunt nevoiți să renunțe la cea română.
A venit muncitor în fabrică și a ajuns să-i fie proprietar. E povestea lui George Popa, stabilit în Italia de peste 20 de ani. În Prato, al treilea oraș ca număr de locuitori din centrul Peninsulei, principala industrie e cea textilă.
Oana Ursache a predat la Facultatea de Litere din Suceava, însă în 2008, când s-a deschis în premieră un lectorat de limbă română în Alicante, și-a făcut bagajele și a plecat în Spania.
Peste 3000 de români au plecat din țară și s-au stabilit la marginea Andaluziei, între munții Sierra Nevada și Marea Mediterană, în Motril. Pentru unii dintre ei, orășelul a devenit ”acasă” de aproape 20 de ani.
O jurnalistă din Spania a fost întreruptă în timpul unei transmisiuni live de un bărbat care s-a apropiat de ea și a pipăit-o. Românul a fost arestat de poliția spaniolă pentru o posibilă infracțiune de agresiune sexuală.
Românii plecați la muncă în străinătate se întorc în țară de Paște. Cei mai mulți vin din țările în care sunt și cele mai mari comunități de români, precum Italia sau Marea Britanie.
Românii din Italia vor să fie recunoscuți oficial drept minoritate națională pentru a putea beneficia de fonduri din partea Guvernului de la Roma. Un proiect în acest sens a fost deja demarat de un tânăr român ales în urmă cu patru ani în consiliul local al orașului Prato din regiunea Toscana.
