La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au drept de vot și românii stabiliți în străinătate. Aceștia vor vota pentru parlamentarii care îi vor reprezenta în circumscripția electorală nr. 43, pentru diaspora.
Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate votează în cadrul alegerilor parlamentare pentru senatorii și deputații circumscripției electorale pentru cetățenii din afara țarii. Circumscripția electorală pentru cetățenii români din afara țării (Circumscripția nr. 43) este reprezentată de 4 deputați și 2 senatori.
Cine are drept de vot în străinătate la alegerile parlamentare 2024
La scrutinul parlamentar organizat în străinătate, vor putea vota numai alegătorii români care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate.
De asemenea, potrivit legii, au drept de vot românii cu vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusive, precum și românii care nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitive.
Pot vota în străinătate şi:
- personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
- membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
- militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate;
- candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.
Lista documentelor care atestă reședința în străinătate:
Cine candidează în diaspora la alegerile parlamentare 2024
18 partide și doi candidați independenți și-au înscris candidaturile pentru alegerile parlamentare 2024 pentru diaspora.
UDMR
- Senat: Maria Marosi Melles; Iuliu Attila Weinberger; Edina Kis; Peter Gabriel Stier
- Camera Deputaților: Akos Derszi; Orsolya Anna Orosz; Jozsef Zsigmond; Monica Bolog; Zsuzsanna Hlavathy; Marton Norbert Beres
S.O.S. România
- Senat: Dan Florin Manolachi; Alina Mandriş; Doina Zamăneagră; Mihail Vinogradov
- Camera Deputaților: Andreea Petronela Cîmpianu; Iolanda Luminiţa Bughiu; Giorgică Zăvoianu; Aurica Basaraboc; Adrian Mihăilescu; Florin Coseraru
PSD
- Senat: Antoniu Tudor; Nicolae Daniel Biţu; Mariana Berbec; Mihaela Paraschiva Scânteie
- Camera Deputaților: Gheorghe Florin Cârciu; Iurie Ciocan; Ingrid Georgiana Iordache; Teodora Olteanu; Mădălina Andreea Ciobanu; Marius Nicolae Negrea
USR
- Senat: George Cătălin Boghileanu; Alina Totti; Ionuţ Aioniţoaei; Viorel Răducănescu
- Camera Deputaților: Ştefan Iulian Lorincz; Horia Daniel Bogdan; Arabela Anca Sabangeanu; Ştefania Lucia Vâtcă; Ion Eugen Vişan; Ştefan Dragoş Stancu
REPER
- Senat: Marius Octavian Olaru; Silvia Dumitrache; Andrada Viorica Dăogaru-Creţanu
- Camera Deputaților: Simina Geanina Daniela Tulbure; Bogdan Constantin Pomohaci; Matei Mihail Puiu
Alianța Național Creștină
- Senat: Cristian-Emil Bugu; Tuţa Anghel; Silvia-Elena Liţescu
- Camera Deputaților: Ovidiu Grosu; Corina Murariu; Oana-Liliana Snae; Carmen-Mariana Gheorghe; Alexandra Prodea Opriş
Partidul Oamenilor Tineri (POT)
- Senat: Camelia-Ştefania Căpraru; Constantin-Laurenţiu Popa; Alexandru Petrescu; Ionuţ-Cătălin Vrînceanu
- Camera Deputaților: Dumitriţa Albu; Dragoş-Costin Ciuciulei; Codruţa-Georgeta Brînduşan; Florentina-Mihaela Crăciun; Eduard Manu; Andreia Burţilă
Alianța Politică România Socialistă
- Senat: Dorin Petcu; Claudia-Andreea Cîmpeanu; Ştefan Zanet; Georgeta Giurea
- Camera Deputaților: Simona-Dorina Dinu; Alexandru-Gabriel Piţigoi; Georgiana Oprescu; Aurel-Daniel Fanea; Ionuţ-Adrian Giurgiu
Partidul Social Democrat Unit (PSDU)
- Senat: Eugen Ştefan; Iordan Gheucă; Lavinia Răureanu
- Camera Deputaților: Adriana-Ana Pantea; Remus Stănchescu; Fabian-Emilian-Petru Todor; Vasile-Costel Gavrilă; Oana-Bianca Şerban
Partidul Național Conservator Român (PNCR)
- Senat: Monica-Margareta Coroiu; Dumitru-Alin Plopeanu
- Camera Deputaților: Daniel Firiza; Oana-Mariana Pera
AUR
- Senat: Ştefan Geamănu; Ioana-Liliana Stancu; Claudiu-Vasile Ungur; Teoharie-Alexandru Tofan
- Camera Deputaților: Ramona Lovin; Boris Volosatîi; Mihăiţă-Laurenţiu Bunea; Vasile Costiuc; Constantin-Bogdan Prindii; Carmen-Mihaela Mihăilă
Partidul Ecologist Român (PER)
- Senat: Mihaela Hagiu
- Camera Deputaților: Niculiţa Ghiţă
Partidul Sănătate Educație Natură Sustnabilitate (SENS)
- Senat: Ioana Gaşpar; Mihai-George Forlafu
- Camera Deputaților: Tudor-Dan Ancuţa; Maria-Berta Belu; Tobias-Cătălin Pasăre
Forța Dreptei
- Camera Deputaților: Ion Iovcev; Leonid Boaghi; Marilena-Liliana Drăghici; Cătălin Vreme; Lucian-Ştefan Boroş; Cătălina Căşvean
Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (DREPT)
- Senat: Cezara-Andrada Rondolean
- Camera Deputaților: Darius-Constantin Radu; Lazăr-Gigel Monu; Mihaela-Alina Damian; Ileana Pastorcici
Partidul Social Democrat Independent (PSDI)
- Senat: Vasile Muşa; Jan Bordian; Alexandru-Ion Popescu; Florica-Valentina Căpăţînă
- Camera Deputaților: Silvia Radu; Mircea-Nicolae Dubere; Nicoleta-Daniela Badea; Elena-Irina Badea; Ionuţ-Octavian Andrei; Gheorghe-Florin Deaconescu
Partidul România în Acţiune
- Senat: Florin Gabriel Ştefănescu
- Camera Deputaților: Luiza Elena Dinică; Ştefan Bogdan Butoi; Eleonora-Nicoleta Gherman; Cristian-Ionel Ionescu
PNL
- Senat: Adrian Dupu; Valentin-Ilie Făgărăşian; Cecilia Kaplan
Candidați independenți
- Camera Deputaților: Florin Andreicuţ şi Claudia Puiu-Barraud.
Unde sunt deschise secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare 2024
În străinătate sunt organizate 950 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Cele mai multe secții de votare vor fi în Italia (și Malta) – 158 de secții, Spania – 147 secții, Regatul Unit – 107 secții, Franța (și Principatul Monaco) – 68 de secții, Republica Moldova – 59 de secții, SUA – 48 de secții, Belgia – 29 de secții, Țările de Jos – 21 secții.
Lista secțiilor de votare din străinătate:
Programul secțiilor de vot din străinătate
Spre deosebire de primul tur al alegerilor prezidențiale, unde românii din străinătate au putut vota timp de trei zile, la alegerile parlamentare, vor fi două zile de vot: sâmbătă 30 noiembrie și duminică 1 decembrie.
- sâmbătă 30 noiembrie 2024, între orele 7-21
- duminică 1 decembrie 2024, între orele 7-21
Cu ce documente pot vota alegătorii români din străinătate la alegerile parlamentare 2024
Alegătorii români cu domiciliul în străinătate vor putea vota în străinătate cu unul din următoarele documente:
a) pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu;
b) pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu;
c) pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.
Alegătorii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscriși în Registrul electoral cu adresa de reședință în străinătate, vot putea vota în străinătate în baza unuia din următoarele documente, însoțite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reședinței:
a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) pașaportul diplomatic;
f) pașaportul diplomatic electronic;
g) pașaportul de serviciu;
h) pașaportul de serviciu electronic;
i) pașaportul simplu;
j) pașaportul simplu electronic;
k) pașaportul simplu temporar.
Cum votezi la alegerile parlamentare 2024. Procedura efectivă de vot
La intrarea în secția de votare, alegătorul va prezenta operatorului de calculator documentul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Operatorul de calculator va introduce și va verifica datele în SIMPV.
Apoi, alegătorul va semna în lista electorală și va primi două buletine de vot: unul pentru alegerea membrilor Senatului și unul pentru alegerea membrilor Camerei Deputaților.
Alegătorul va intra în cabina de vot și va aplica ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
Apoi, alegătorii va returna ștampila de vot și vor primi înapoi actul de identitate, pe care a fost aplicat timbrul autocolant cu mențiunea „VOTAT”.
Alegătorii care s-au înregistrat în prealabil în Registrul electoral, până pe 16 septembrie 2024, sunt înscriși pe liste permanente și arondați unei secții de votare. Însă și aceștia pot vota pe liste suplimentare, dacă nu ajung la secția unde sunt arondați.
