Ziua mărcii poștale, ziua sustenabilității, ziua educației financiare. Sunt doar câteva dintre sărbătorile din România instituite prin lege.
Deși au o mulțime de restanțe legislative în domenii importante, deputații și senatorii și-au găsit timp pentru legi care nu produc niciun fel de efect. Sunt doar simbolice. Experții spun că este vorba, de fapt, de joaca de-a legiferarea.
În această legislatură, parlamentarii au creat din pix aproape 20 de așa numite zile naționale.
Cum arată calendarul celor mai ciudate sărbători din România, instituite prin lege
- 24 noiembrie: Ziua Stephan Ludwig Roth - Ziua respectării naţiunii române de către minorităţile etnice
- 30 noiembrie: Ziua naţională a tezaurului uman viu
- 10 Ianuarie: Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii
- 15 februarie: Ziua naţională a lecturii
- 24 iunie: Ziua Iei
- 15 iulie: Ziua Mărcii Poştale Româneşti
Vă gândiți poate ce prevăd legile pentru stabilirea sărbătorilor naționale. Nimic. Proiectele sunt aproape trase la indigo.
Aleșii naționali nu fac decât să stabilească ziua și să dea mână liberă cui vrea să facă orice activități vrea, din fonduri proprii. Și poate tocmai pentru că nu produc efecte obligatorii și nici certuri, zeci de parlamentari de la mai toate formațiunile politice sunt pe listele de semnatari.
”Astfel de proiecte de legi trec mai repede, tocmai pentru că, hai să fim serioși, mizele politice nu sunt atât de mari și atunci, cumva, și noi, ca parlamentari, avem satisfacția că am promovat o serie de proiecte de legi care măcar conteaz parțial pentru o parte a societății.”, a declarat Cristina Trăilă, deputat PNL.
Ce proiecte au mai inițiat politicienii
Altele sunt inițiate de puțini aleși, dar importanți. De pildă, președintele PSD, Marcel Ciolacu, este unul dintre cei doi semnatari ai legii pentru ziua picturii naționale. În 15 mai o sărbătorim.
Aleșii naționali se arată preocupați și de mediu. Chiar înainte să intre în vacanța de vară, senatorii au decretat prin lege că în cea de-a treia sâmbătă din luna septembrie sărbătorim Ziua de Curăţenie Naţională.
Proiectul este acum în dezbaterea deputaților. Iar în 27 octombrie este Ziua Sustenabilității, conform unei legi care a intrat în vigoare.
”Eu personal n-am prea mai fost de acord cu zile libere în care anagajtorul să plătească. Angajatul să nu muncească, dar anumite zile care nu presupun cheltuieli bugetare sau a unor firme, private, zi de care isi propun doar să marcheze, să facă cunoscută preocupare pentru sustenabilitate în acest caz sau pentru alte lucruri, cred că sunt bune.”, a adăugat Dan Cristian Popescu, deputat PSD.
Și familia și-a găsit loc pe listele de legi. Ziua părinților de îngeri, a cuplurilor care au pierdut copii, este sărbătorită în 15 octombrie.
Senatorii au decis ca Ziua națională a Bunicilor să fie marcată în 9 septembrie. Deputații au, însă, ultimul cuvânt. Tot la Camera Deputaților își așteaptă rândul la dezbatere și legea pentru ziua națională a familiilor numeroase.
Parlamentarii s-au gândit să onoreze și relațiile de prietenie cu diverse state. Așa că au votat legi pentru a marca anumite date de sărbătorire a relațiilor cu Israel, Germania, Polonia și Statele Unite ale Americii.
Nu în ultimul rând, parlamentarii nu uită de cei care i-au trimis în Casa Poporului. Așa că dezbat legea privind instituirea zilei alegătorului. 26 mai.
Analiștii mai spun că oricum, în România numărul total de legi adoptat este foarte mare, prin comparație cu alte țări. Iar cele mai multe dintre proiecte nu vor fi niciodată implementate. Doar în această legislatură, care a început la finalul lui 2020, au fost înregistrate în Parlament mai bine de 2.600 de proiecte.
