România rămâne Campioana Europei la un capitol sumbru: numărul de morți în accidentele rutiere, cel mai mare raportat la un milion de locuitori. Este concluzia Comisiei Europene, care a trasat un obiectiv îndrăzneț pentru anul 2030: reducerea accidentelor în țările membre cu până la 50%.
În România se întâmplă foarte multe accidente rutiere, iar numărul este relativ constant. În anul 2021 s-au întâmplat aproximativ 5.000 de accidente rutiere grave (4.915), în care au murit 1.779 de persoane.
În medie, înseamnă că în fiecare zi în România mor 5 persoane, iar alte 10 sunt grav rănite. Dispare, în aproximativ fiecare an, o comună obișnuită dintr-un județ al României.
Comparativ cu alte state din UE, România se plasează în topul listei, în ceea ce privește numărul de accidente rutiere grave. S-au înregistrat anul trecut 86 de morți la 1 milion de locuitori.
În ceea ce privește țările cu cele mai nesigure drumuri, România este în capul listei, după aceea urmează Bulgaria și Croația.
Pe lista cu cele mai sigure drumuri din Europa se află Suedia, Danemarca și Irlanda
În Suedia au fost doar 21 de decese cauzate de accidentele rutiere, anul trecut.
Anual, în Europa se produc 20 de mii de accidente
Comisia Europeană își propune ca până în 2030 numărul de accidente rutiere să scadă în țările membre cu până la 50%. În țara noastră este greu să fie îndeplinit acest deziderat. Neadaptarea vitezei la condițiile de drum și traversarea neregulamentară reprezintă principalele cauze ale accidentelor rutiere.
Potrivit președintelui Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere, Cătălin Codescu, la aceste principale cauze se mai adaugă și lipsa de răspundere a autorităților, problemele de infrastructură și de legislație penală.
„Există, la nivelul UE, un ghid ce stă la baza strategiilor internaționale de siguranță rutieră, care ar trebui să ne învețe ce trebuie să facem pentru ca șoselele din România să nu mai fie atât de pătate de sânge. Acest ghid aduce în discuție mai multe repere: de legislație, adaptarea legislației la ce se întâmplă în prezent în traficul rutier, de infrastructură, parcul auto, de educația rutieră și de formarea viitorilor posesori de permis de conducere.
La noi aceste repere nu se aplică și suntem departe de ceea ce reprezintă o gândire eficientă pentru creșterea gradului de siguranță rutieră.
Oamenii nu se tem de sancțiune, de amendă sau de faptul că rămân mai multe luni sau un an fără permis sau de consecințe de accidente care implică dosare penale.
Autoritățile au lipsă de răspundere. Nu avem o entitate la nivel național care să răspundă de problema siguranței rutiere. Avem un consiliu interministerial, o entitate fără personalitate juridică, care într-un fel sau altul ar trebui să gestioneze problema siguranței rutiere, dar nu răspunde nimeni pentru niciun fel de măsură în acest domeniu și atât timp cât nu va răspunde nimeni la nivelul autorităților nici nu putem să rezolvăm problemele”, spune Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere.
Acest grad de nesiguranță în trafic este generat de o infrastructură precară, cu puțini kilometri de autostradă, este de părere președintele Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere.
Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere: „Cele mai multe accidente în UE se produc pe drumuri între localități, acolo unde nu există sisteme mediane de parapete de protecție și unde traficul în ambele sensuri e pus în contact.”
Ce măsuri ar trebui luate pentru următorii 7 ani
„Ar trebui introdusă educația rutieră în școli și realizată în mod efectiv. Îmbunătățirea legislației: să fim mai fermi pe legislația penală. Creșterea fermității legii penale, pentru ca, dacă a fost săvârșită o abatere la regimul circulației, cel vinovat să răspundă în mod efectiv și, apoi, infrastructura care e factor-cheie în ecuația siguranței rutiere și trebuie îmbunătățită.
Drumarii nu au răspuns pentru viciile de semnalizare, pentru gropile din carosabil sau pentru orice problemă de infrastructură rutieră care generează riscuri majore de producere de accidente. Dacă nu vom corecta aceste probleme, este greu să ne gândim la acel obiectiv 2030, pentru reducerea la jumătate a numărului deceselor și a vătămărilor corporale grave în accidente de circulație”, mai adaugă Cătălin Codescu.
