Schimbările climatice ne afectează pe toți. Ninsorile puternice care au lovit România pot fi interpretate în această cheie. Intensitatea și brutalitatea episodului de vreme rea ar putea să ne ducă cu gândul spre noua climă la care va trebui să ne adaptăm.
La Conferința ONU pentru schimbări climatice, COP28, care va începe pe 30 noiembrie, în Dubai, subiectul fierbinte va fi limitarea încălzirii globale, peste limita de 1,5 grade Celsius, și metodele pe care le avem la dispoziție pentru a face acest lucru.
Cine va participa la summit
La COP28 sunt așteptați lideri din o sută de țări. Printre aceștia, Regele Charles al Marii Britanii, John Kerry din partea Statelor Unite, liderii Uniunii Europene, dar și delegații din partea Rusiei și Chinei. Papa Francisc și miliardarul Bill Gates vor fi și ei prezenți.
O controversă a conferinței a fost aceea că președintele din acest an este Sultan Al Jaber, directorul executiv al companiei naționale de petrol a Emiratelor Arabe Unite, ADNOC. Activista Greta Thumberg a catalogat desemnarea ca fiind "absolut ridicolă". În cuvântul de deschidere, Al-Jaber a arătat însă că el crede în schimbare.
Sultan Al Jaber, director executiv ADNOC: "COP 28 va aduce rezultate transformaționale pentru această regiune și pentru întreaga lume. De-a lungul vieții mele am văzut direct abilitățile transformative ale regiunii noastre. Am văzut anduranța noastră în fața greutăților de pe plan mondial și am fost martorul voinței noastre de a crește și de a ne transforma tinerele societăți și economii."
Compania pe care Al Jaber o conduce, ADNOC, operează una dintre cele mai mari instalații de captare de carbon din regiune.
Cât carbon emitem anual
Omenirea emite în prezent aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani.
Până în prezent, lumea s-a încălzit deja cu 1,1 grade Celsius față de perioada preindustrială. Efectele le vedem: furtuni devastatoare, secetă sau, dimpotrivă, cantități foarte mari de precipitații care duc la inundații, dar și decalarea anotimpurilor sau creșterea nivelului mărilor și oceanelor.
Pentru a opri încălzirea globală, omenirea ar trebui să își reducă emisiile sau să capteze carbonul. Cel mai eficient ar fi ca aceste soluții să fie abordate în paralel. Carbonul poate fi captat în mod natural, de exemplu, prin plantarea de copaci. În ultimii ani însă au apărut și tehnologii care fac acest lucru.
De exemplu, ADNOC a dezvoltat o instalație de captare, sechestrare și stocare a carbonului încă din 2016. Această instalație preia carbon din procesele industriale sau din aer și apoi îl injectează în subteran. Compania își propune să implementeze cele mai noi tehnologii care vor duce la captarea a 2,3 milioane de tone de CO2/an, echivalentul eliminării a 500.000 de mașini care funcționează cu benzină.
Pe hârtie sună bine numai că, în termeni reali, toate cele 40 de instalații de captare de carbon care există la nivel global nu extrag decât 0,045 de gigatone de CO2/an, adică undeva la 0,1% din carbonul pe care îl emitem.
Uniunea Europeană și 17 state, precum și mai multe organizații internaționale și experți în domeniu nu sunt de acord ca omenirea să se bazeze prea mult pe captarea carbonului. Cer ca statele și companiile să găsească soluții pentru a reduce emisiile. Chiar Agenția Internațională pentru Energie a atras atenția că dependența de aceasta tehnologie va adânci criza climatică și va veni cu costuri foarte mari.
Strategia României
România are și ea planuri pentru captarea și folosirea carbonului. Activiștii cred însă că strategia pentru schimbări climatice a României ar trebui să fie mult mai ambițioasă.
Gabriel Păun, activist Agent Green: "Vorbim de strategia pe termen lung a României pentru reducerea gazelor cu efect de seră, începând de acum până în 2050. Este atât de slab, dar vă garantez că va duce la punerea în pericol a siguranței naționale. Dacă acest proiect va fi abordat, el trebuie parcurs cu știință și nu cu diletantism politic ca până acum. Ar trebui să facem o strategie mult mai ambițioasă. În caz contrar, o parte din România riscă, în opinia mea, să devină nelocuibilă."
România va fi reprezentantă la COP28 de președintele Klaus Iohannis și ministrul mediului, Mircea Fechet. Alte decizii așteptate de la această conferință vizează limitarea emisiilor de metan și reducerea folosirii plasticului.
