Accelerarea încălzirii globale este una dintre principalele preocupări la nivel mondial, de ani buni, însă aceste modificări ale climei pot deveni de nestăpânit. Acesta este avertismentului secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, care a precizat că, în absența măsurilor pentru combaterea încălzirii grobale, ne îndreptăm către o catastrofă.
Iar aceste schimbări climatice se văd, în mod evident, și în România, unde vremea devine deosebit de capricioasă, cu temperaturi aproape de nesuportat, secete și furtuni care generează inundații devastatoare.
Expertul climatolog Roxana Bojariu a explicat, la Euronews, în ce constau aceste avertismente, care vizează și România. Fenomenul El Nino contribuie și el la aceste temperaturi globale.
Un expert climatolog avertizează că România va continua să se confrunte cu fenomene extreme
"E vorba de încă un element care ne arată că schimbarea climatică pe care deja o simțim se amplifică, impacturile ei devin din ce în ce mai importante și, din păcate, ar putea să ne ducă în zone de negestionat dacă vom continua cu creșterea emisiilor în ritmul de acum și dacă nu reducem emisiile.
Pentru că vorbim de un sistem climatic complex, încălzirea globală nu este un fenomen care să aducă o creștere numai graduală și uniformă în spațiu și timp. În spatele indicatorului temperatură medie globală stau statisticile modificate ale fenomenelor extreme și noi vedem deja ce se întâmplă. Trebuie menționat faptul că, pe lângă componenta de încălzire globală, există și o componentă de variabilitate naturală care a existat, există și va exista și fără intervenția omului, iar noi simțim efectul cumulat.
De această dată, această variabilitate naturală amplifică efectul schimbării climei, pentru că avem de-a face cu o sursă naturală de căldură în sistem, e vorba de faza caldă a ciclului din Pacificlui tropical, El Nino. Și avem acolo, în mod natural, anomalii ale temperaturii apei la suprafața oceanului mai ridicate decât cele normale, pe suprafețe extinse.
Aceste fenomene au existat și în trecut, dar acum sunt mult amplificate
Acest lucru se combină cu impactul creșterii concentrației gazelor cu efect de seră și, practic, se accelerează chiar mai mult această încălzire globală. Și noi vedem efectele prin aportul crescut de căldură în sistem și de umiditate în atmosferă. Și anume, litricitate crescută a precipitațiilor, pentru că sistemele de vreme, furtunile extratropicale, dar și cele tropicale, cum ar fi uraganele, au la dispoziție o cantitate sporită de vapori de apă dintr-o atmosferă mai caldă, astfel încât precipită cantități mult mai mari de ploaie.
Și aceste valuri de căldură devin mai intense, mai persistente și mai prezente, așa că au asociate incendii de vegetație, de multe ori, secete. Și toate aceste efecte ale unor fenomene care au existat și în trecut sunt acum mult amplificate, pentru că ele se hrănesc efectiv cu o cantitate sporită de energie în sistem, furnizată mai ales de încălzirea globală și, în cazul special al acestei perioade, și de aportul fenomenului El Nino", a explicat expertul climatolog Roxana Bojariu.
Aceasta a avertizat că fenomenele meteo extreme vor continua să lovească și România și a explicat care este motivul.
"Da (n.r.: vom asista la perioade de secete și furtuni în anii viitori), pentru că se întâmplă și acum acest lucru. Se întâmplă și în regiuni învecinate, iar România e un exemplu, tocmai pentru că, în cazul României, avem de-a face cu factori locali foarte diverși. Arcul Carpaților modifică circuitele la scară mare, pe de o parte.
Pe de altă parte, avem o diversitate și de sol, de acoperire a solului cu diverse tipuri de vegetație, un sistem hidrografic complex, vecinătatea Mării, deci toate aceste lucruri nuanțează răspunsul local la semnalul încălzirii globale. Și atunci poți să ai astfel de situații când, în vestul țării să ai inundații, iar în est să ai secetă și reducere a resursei de apă. E și cazul Spaniei, dar și cazul României, unde noi încă avem acum, pe est, zone de secetă, dar e adevărat că diminuată. Am avut, practic, o perioadă foarte lungă în est, unde seceta a fost foarte puternică. Lucrul acesta se întâmplă și în alte zone din lume", a precizat Roxana Bojariu.
Care este soluția pentru a reduce ritmul încălzirii globale
Astfel, soluția pentru a mai reduce ritmul acestui proces este una deja știută și pe marginea căreia se duc diverse "lupte", reducerea emisiilor.
"Va trebui să reducem emisiile la nivel global, asta e foarte clar. Ultimul raport al grupului interguvernamental pentru studiul schimbării climei, publicat în mai multe volume în 2021 și 2022, a arătat că, pentru a atinge ținta codului de la Paris, de a limita creșterea temperaturii medii globale, la sfârșitul secolului, cu 1,5 grade Celsius față de nivelul preindustrial, va trebui ca, până la sfârșitul anului 2025, să atingem, la nivel global, un maxim de emisii.
După care să înceapă reducerile de emisii sistematice consistente, în așa fel încât, în jurul anului 2050, să ajungem la o neutralitate climatică. Deci fereastra de oportunitate se îngustează, va trebui să lucrăm împreună la nivel global, dar integrând toate nivelurile, pornind de la comportamentul nostru, al fecăruia și trecând prin comunitățile locale, gestionarea națională a problemei, dar și prin efortul global, în așa fel încât să putem reduce emisiile pentru a câștiga timp.
Am modificat deja sistemul. Totul e să nu-l modificăm și mai mult în așa fel încât să nu ne mai putem adapta la modificările deja inevitabile și să nu mai putem ține pasul cu schimbările. Deci reducerea emisiilor și adaptarea la ceva ce deja am schimbat în sistem", a concluzionat Roxana Bojariu.
În această săptămână au fost bătute trei recorduri în patru zile în ceea ce privește cea mai caldă zi din istorie. Temperatura medie globală a ajuns joi, 6 iunie, la 17,23 de grade Celsius, după cum a anunțat Centrul Naţional pentru Previziuni de Mediu din Statele Unite.
Înainte de cele trei recorduri de temperatură zilnică din această săptămână, precedentul record a fost în august 2016.
- Luna iunie 2023 a fost cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată, de când se fac măsurători, 16,51 grade Celsius.
