Un număr tot mai mare de studii descoperă legături între alimentele ultraprocesate (UPF) și riscuri mai mari de probleme de sănătate, cum ar fi obezitatea, bolile de inimă și diabetul de tip 2, relatează Euronews.com.
O echipă de cercetători de la Universitatea din São Paulo, Brazilia, și de la Imperial College London, Marea Britanie, a analizat în mod special impactul alimentelor „vegetale” ultraprocesate asupra riscului cardiovascular. Aceștia au analizat datele a aproape 120.000 de persoane din UK Biobank, care aveau în medie 55 de ani.
Atunci când dieta era mai bogată în alimente neprocesate pe bază de plante, cum ar fi fructele, legumele, cerealele sau nucile, riscurile erau reduse. O creștere de zece procente a acestor ingrediente a fost asociată cu o reducere de șapte procente a riscului de boli cardiovasculare și de opt procente a riscului de boli coronariene.
Cu toate acestea, consumul de alimente ultraprocesate care nu provin de la animale a fost asociat cu o creștere cu cinci procente a riscului de boli cardiovasculare și cu o mortalitate mai mare cu 12 procente. UPF-urile în general au fost legate și ele de un risc mai mare de boli cardiovasculare și de mortalitate.
„Avem încă un argument puternic pentru a încuraja reducerea consumului de alimente ultraprocesate, indiferent dacă acestea sunt de origine animală sau vegetală”, a declarat Dr. Renata Levy, unul dintre autorii studiului și profesor la Universitatea din São Paulo, într-un comunicat.
Ce alimente ultraprocesate au fost incluse în studiu?
Studiul a analizat o gamă largă de alimente ultraprocesate, inclusiv pâine industrială, produse de patiserie, biscuiți și prăjituri. Alternativele la carne au reprezentat doar 0,2 % din UPF pe bază de plante.
Dr. Hilda Mulrooney, lector în nutriție și sănătate la London Metropolitan University,a declarat într-o declarație că studiul a fost „impresionant în ceea ce privește dimensiunea studiului și a folosit o gamă largă de metode statistice pentru a demonstra un efect”.
Dar ea a subliniat că „cel mai mare contribuitor la alimentele ultraprocesate pe bază de plante nu sunt alternativele la carne, ci pâinea, produsele de patiserie, chiflele, prăjiturile și biscuiții, care, fără îndoială, nu sunt indicatori buni ai unei diete pe bază de plante, deoarece multe persoane care consumă carne vor consuma și aceste produse”.
„Studiul rămâne limitat la a arăta asocieri și nu poate fi demonstrată cauzalitatea”, a adăugat ea.
Mai mulți experți au remarcat, de asemenea, că studiul s-a bazat pe sistemul de clasificare NOVA, care clasifică alimentele în funcție de gradul lor de transformare, dar nu ia în considerare conținutul nutrițional al alimentelor.
„Un consum prea mare al unui grup de alimente este posibil să ducă la un dezechilibru și aș fi mult mai preocupat ca alimentele sănătoase să fie mai accesibile. Consumul de alimente de calitate inferioară este singura opțiune pentru mulți oameni din cauza presiunilor legate de costul vieții”, a adăugat Mulrooney.
