Uniunea Europeană caută o soluţie consensuală de etichetare nutriţională, după ce a respins sistemul Nutri-Score dezvoltat de oamenii de ştiinţă francezi, care s-a lovit de opoziţia mai multor state membre, în frunte cu Italia, care văd în acest sistem o ameninţare la adresa industriei agroalimentare şi gastronomiei, transmite AFP.
În cadrul strategiei De la fermă la furculiţă, Comisia Europeană trebuia să prezinte o propunere de etichetare armonizată şi obligatorie până la finele anului 2022, pentru a lupta împotriva "alimentelor nesănătoase", însă această propunere a fost amânată pentru o dată nedeterminată în 2023.
Cum clasifică produsele sistemul francez
Spre deosebire de alte sisteme, Nutri-Score-ul francez clasifică produsele alimentare pe bază de culori, de la verde închis la roşu, însoţită de o clasificare de la A la E, şi permite evaluarea alimentelor în cele care conţine "nutrienţi buni" (proteine, fibre) şi "nesănătoşi" (zahăr, sare, acizi graşi).
În prima fază, Nutri-Score-ul francez era considerat favorit pentru a fi extins la toate cele 27 de state membre UE. De altfel a şi fost adoptat de şase ţări membre: Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos, Luxemburg şi Spania.
Însă a fost înainte de a se lovi de opoziţia vehementă a Italiei, care a reuşit să ralieze la punctul său de vedere şi Cipru, Grecia, Cehia, România şi Ungaria.
"Comisia nu va propune Nutri-Score-ul ca atare, pentru a nu pune pe masa discuţiilor ceva care să polarizeze dezbaterile", a anunţat la finele lunii septembrie Claire Bury, responsabilă pentru alimentaţia durabilă în cadrul Executivului comunitar.
Oamenii de știință pledează pentru Nutri-score
Circa 270 de oameni de ştiinţă au lansat în 2021 un apel în favoarea Nutri-Score, despre care susțin că este "singurul logo nutriţional din Europa care a făcut obiectul a numeroase studii ştiinţifice care demonstrează eficacitatea, pertinenţa şi utilitatea sa pentru consumatori şi sănătatea publică".
La ora actuală, Bruxelles-ul examinează diferitele sisteme de afişare existente: Nutri-Score-ul, ale cărui linii principale pot în continuare servi ca model de inspiraţie, logo-urile verzi sau negre ale ţărilor scandinave (mai puţin constrângătoare) dar şi sistemul promovat de Italia, Nutrinform Battery, care ţine cont de porţiile potenţial consumate.
Industria italiană și giganții săi, precum Ferrero, ar fi afectați de Nutri-score
În campania sa electorală, premierul italian Giorgia Meloni a pus piciorul în prag şi a denunţat dispoziţiile "discriminatorii care penalizează sistemul nostru agroalimentar".
Puternica industrie italiană şi giganţii săi, precum Ferrero (producătorul Nutella), ar fi afectaţi iar Roma se teme de asemenea de o devalorizare a unor produse emblematice pentru gastronomia sa şi regimul mediteranean (ulei de măsline, miere, brânzeturi precum parmezanul, jambonul de Parma, pizza).
Coldiretti, principala asociaţie profesională din sectorul agricol din Italia, susţine că, în mod paradoxal, sistemul Nutri-Score sfârşeşte prin "excluderea din alimentaţie a alimentelor sănătoase şi naturale care sunt prezente pe masă de secole pentru a privilegia produsele artificiale".
Eurodeputații mai au puțin timp la dispoziție pentru a ajunge la consens
Acest argument a fost preluat şi de mai mulţi eurodeputaţi care sugerează că ar trebui vizate alimentele ultra-procesate şi marketingul lor în loc de produsele locale.
"Excesul de greutate al adolescenţilor nu provine din faptul că mănâncă prea mult camembert", ironizează eurodeputatul Irene Tolleret (Renew).
Ideea este să fie luate în calcul porţiile. Pentru moment, valoarea Nutri-Score este calculată pentru o porţie de 100 de grame, sau 100 de mililitri, pentru a putea fi făcute comparaţii directe, atât cu produse din aceeaşi categorie, cât şi cu produse din categorii diferite.
În aşteptare, timpul trece, propunerea Comisiei trebuie dezbătută de statele membre apoi supusă votului eurodeputaţilor, al cărora mandat expiră în 2024.
