Afecțiuni ale sistemului imunitar, greutate scăzută la naștere, obezitate sau chiar boli cardiovasculare. Sunt doar câteva dintre efectele nocive ale BPA-ului, o substanță utilizată în producția anumitor tipuri de plastic. Comisia Europeană vrea acum să interzică utilizarea ei în toate plasticele care intră în contact cu băuturi sau alimente. Măsura ar putea intra în vigoare treptat, începând din noiembrie. Inițiativa vine la doi ani după ce un studiu a arătat că din 10 europeni, 9 au deja substanța în corp, în concentrații care depășesc limitele considerate sigure.
Stefan De Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de sănătate publică și siguranță alimentară: ”Comisia a adoptat o propunere de interzicere a Bisfenolului-A”
O substanță dăunătoare, spun specialiștii, pe care cei mai mulți dintre europeni o au deja în organism, în concentrații peste limitele admise.
Stefan De Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de sănătate publică și siguranță alimentară: ”Bisfenolul-A este utilizat în producția policarbonatului, o anumită categorie de materiale plastice. Se găsește în sticlele sau caserolele de plastic reutilizabile, în conserve sau în dozele de aluminiu, mai exact în stratul de plastic din interior menit să separe conținutul de pereții metalici, în dozatoare de apă sau chiar în echipamentele utilizate în timpul producției alimentelor.”
Efectele nocive ale BPA
Experții susțin că expunerea îndelungată la Bisfenol-A, mai cunoscut sub denumirea de BPA, poate avea efecte grave asupra sănătății: Infertilitate, obezitate, afecțiuni ale sistemului imunitar sau chiar boli cardiovasculare. Substanța se absoarbe cel mai ușor atunci când consumăm pe termen lung alimente sau băuturi contaminate. Eliminarea substanței din ambalaje ar urma să se facă treptat.
Stefan De Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de sănătate publică și siguranță alimentară: ”Regulamentul ar trebui să își producă efectele începând din noiembrie. Dar apoi există o perioadă de tranziție. Motivul pentru care avem această perioadă de tranziție este că trebuie să ne asigurăm că regulile sunt respectate, să permitem industriei să se acomodeze și să evităm întreruperile lanțului alimentar. Pentru aproape toate produsele, această perioadă de tranziție va fi de aproximativ 18 luni. Vorbim de dozele de băuturi, conservele, răcitoarele de apă - produsele de acest tip.”
Recent, specialiștii europeni au scăzut limita maximă permisă pentru expunerea oamenilor la BPA, de la 4 micrograme per kilogram, la 0,2 nanograme per kilogram, o valoare de 20.000 de ori mai mică. Oficialii au în vedere și eventualii înlocuitori găsiți de producători pentru această substanță.
Stefan De Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de sănătate publică și siguranță alimentară: ”Ne-am asumat prin strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice să fim extrem de atenți cu produse de acest tip. Și ne-am asumat să interzicem orice astfel de produse care ar avea efecte dăunătoare.”
Printr-o directivă emisă în 2011, Comisia Europeană a interzis utilizarea bisfenolului în producția biberoanelor. Patru ani mai târziu, substanța a fost clasificată drept dăunătoare pentru sistemul reproducător, iar în 2018, au fost introduse restricții privind cantitatea reziduală de bisfenol acceptabilă în jucăriile pentru copiii sub trei ani. Tot atunci a fost introdusă și o limită privind cantitatea de bisfenol permisă în ambalajele pentru alimente. În anul 2020, au fost impuse restricții privind utilizarea substanței în hârtia termică, utilizată în general pentru bonuri sau etichete de livrare. Franța a fost prima țară care a interzis complet utilizarea BPA, începând cu anul 2015.
