Amenajarea Centurii Verzi și extinderea pajiștilor urbane sunt soluții esențiale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în București. Specialiștii susțin că aceste măsuri pot contribui semnificativ la răcirea orașului, reducând impactul insulelor de căldură urbană.
Ioana Cătuneanu, doctor în horticultură și consilier pe probleme de mediu, subliniază că orașul devine o insulă de căldură urbană în perioadele caniculare. "Clădirile, asfaltul și bordurile de beton înmagazinează căldura și o emit seara, ceea ce împiedică răcirea suficientă a orașului," explică ea. O soluție propusă este realizarea unor perdele de protecție sub formă de păduri în jurul Bucureștiului.
"Şi clădirile, şi asfaltul, şi bordurile de beton înmagazinează căldura şi o emit seara, motiv pentru care, practic, la nivelul oraşului nu se produce o răcire suficientă înainte să revină soarele pe cer. Una dintre măsurile foarte importante care a fost adusă în discuţie ar fi realizarea unor perdele de protecţie - păduri de jur-împrejurul Bucureştiului. Este una dintre măsurile foarte importante care necesită să fie adoptate, pe termen mediu şi lung, de toate marile oraşe", a spus ea, pentru Agerpres.
Sisteme de irigare prin picurare și îngrijirea corectă a arborilor
Implementarea sistemelor de irigare prin picurare este o măsură utilă în perioadele de secetă. Aceste sisteme permit utilizarea eficientă a rezervelor de apă și a curentului electric, contribuind la menținerea vegetației în condiții optime. Un exemplu de bună practică este pajiștea verde amenajată în proximitatea Parcului Natural Văcărești.
O problemă majoră în București constă în tăierile incorecte ale coronamentului arborilor. Ioana Cătuneanu subliniază că arborii nu ar trebui toaletați anual, cu excepția pomilor fructiferi. Toaletările greșite și agresive slăbesc arborii, făcându-i vulnerabili în fața furtunilor. "Un arbore bine format este o protecție, nu un pericol," afirmă ea.
Unirea alveolelor și prelungirea spațiilor verzi dintre ele pot forma benzi verzi care includ pajiști, arbuști și sisteme de irigare prin picurare. De asemenea, este importantă plantarea unor specii de arbori și arbuști toleranți la secetă și diverse boli și dăunători.
Grădinile comunitare, o soluție viabilă
Grădinile comunitare pot reprezenta o soluție pentru ameliorarea climei urbane. Consultarea specialiștilor este esențială pentru întreținerea optimă a acestor spații verzi. Reprezentanții Asociației Parcul Natural Văcărești susțin necesitatea creării de spații verzi conectate și accesibile, care să contribuie la reglarea temperaturilor și conservarea apei de ploaie.
Potrivit datelor de pe site-ul showyourstripes.info al Universității din Reading, temperatura medie în orașele lumii a crescut semnificativ după anul 2000. În 2023, s-a înregistrat o creștere de aproximativ 3 grade Celsius față de perioada 1961-2010. Oamenii de știință avertizează că trecerea pragului de 1,5 grade în plus față de perioada preindustrială va avea consecințe grave asupra climei.
Reducerea spațiilor verzi, un factor major
În București, reducerea spațiilor verzi contribuie semnificativ la creșterea temperaturilor. În 1990, erau 23 mp de spațiu verde pe locuitor, însă în prezent această valoare s-a redus la 7 mp. Dezvoltările imobiliare, retrocedările și betonarea spațiilor verzi au dus la uscarea arborilor și creșterea temperaturilor urbane.
Zonele verzi-albastre, precum cursurile râurilor, parcurile și pădurile, pot reduce temperatura medie într-un oraș cu până la 12 grade. În București, Parcul Natural Văcărești este un exemplu de zonă verde-albastră, iar asociația susține instituirea altor cinci zone similare, inclusiv Pădurea Băneasa și vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii.
Orașul București trebuie gândit ca fiind parte din natură pentru a atenua efectele schimbărilor climatice. Având în vedere că România este cea mai vulnerabilă țară din Uniunea Europeană în privința schimbărilor climatice și deșertificării, prezența spațiilor verzi în proximitatea locuințelor devine crucială pentru calitatea vieții locuitorilor.
