Capitala este de două ori mai poluată decât în vara trecută. Experții spun că are loc un fenomen neobișnuit pentru acest sezon, care de obicei se întâmplă iarna - calmul atmosferic, adică lipsa vântului. Mai mult, deși au fost precipitații în București, umezeala a păstrat particulele de praf în vaporii de apă.
Fenomen neobișnuit, poluare în creștere în București. Lipsa vântului și umezeala țin aerul poluat la nivelul solului
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: Bucureștiul este în topul celor mai poluate capitale europene. Peste 60% din poluare provine de trafic. Pentru 1,8 milioane de bucureșteni, avem aproximativ 1,4 milioane de mașini”.
Zilele acestea, toate particulele de praf au rămas în aerul pe care îl respirăm. Asta, din cauza lipsei vântului și din cauza zăpușelii, astfel că senzorii de poluare s-au înroșit.
Oana Neneciu, expert în poluare Ecopolis: „Este ciudat, pentru că de obicei vara nu avem sursele poluării, nu avem încălzire rezidențială, traficul este mult scăzut. Dar ce s-a întâmplat și cumva unde trebuie să ne uităm este la calmul atmosferic. Nu avem parte deloc de vânt zilele acestea. Este căldura foarte mare, umiditatea extrem de crescută și vaporii aceștia de apă cumva se încarcă cu particule poluante și ajung un fel de cocktail în plămânii noștri”.
România are cele mai mari costuri medicale asociate poluării din UE. Peste 3000 de euro pe cap de locuitor în fiecare an. Poluarea are efecte directe asupra sănătății oamenilor.
Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”: „Favorizează declanșarea unor afecțiuni respiratorii, mai ales la persoanele cu boli respiratorii. Singurele date pe care le avem sunt date statistice retrospective, care într-adevăr evidențiază o legătură directă la nivel de București între nivelul de poluanți și creșterea afecțiunilor respiratorii, cardio-vasculare și accidente vasculare cerebrale”.
Praf. Praf. Zilnic, praf pe geamuri și un aer greu de suportat.
Eu observ la geamurile mele, deși stau la etaj. Chiar dacă acum am spălat, nu observi imediat, dar după prima ploaie se vede cum au rămas, ca și cum nu ar fi fost spălat de nu știu cât timp.
Uitați-vă pe geamuri, pe balcoane și veți vedea praful. Este suficient.
Experții recomandă mai multe spații verzi și folosirea mijloacelor de transport în comun pentru deplasările în oraș. În 2023, numărul abonamentelor la STB a crescut cu 16%.
Oana Neneciu, expert în poluare Ecopolis: „Când cresc abonamentele sau când oamenii folosesc mai mult transportul în comun, scade și cantitatea de poluanți din atmosferă. Uitându-ne pe harta senzorilor, singurele zone verzi erau zonele din proximitatea parcurilor pe care le monitorizăm sau chiar în parcuri. Și, practic, avem aici de-a face cu o problemă care duce atât la căldura aceasta insuportabilă pe care o resimțim în oraș, cât și la poluarea aerului, respectiv lipsa spațiilor verzi”.
Bucureștenii au doar aproximativ nouă metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, pe când media Uniunii Europene este de trei ori mai mare.
