O săptămână de lucru mai scurtă poate fi soluția pentru firmele care au scăderi ale cifrei de afaceri. Reducerea cu 20 de procente a costurilor salariale ar putea salva afacerile, însă ar veni la pachet și cu riscuri majore, avertizează experții de pe piața muncii. Angajații ar fi mulțumiți cu un număr de zile la muncă mai mic, dar nu și cu scăderea salariului.
În Germania, de exemplu, un studiu arată că peste 80 de procente din angajați vor o săptămână de lucru de 4 zile. Însă, mulți angajatori prognozează efecte economice dezastruoase.
Nicio țară nu a adoptat integral acest proiect. Cu toate acestea, există strategii care permit angajaților să ceară un program de lucru săptămânal redus.
Prima țară care a abordat această strategie a fost Islanda, care a derulat un program pilot între 2015 și 2019. Și în Marea Britanie zeci de companii au luat parte la acest proiect-pilot. 15% dintre participanți au spus că nu s-ar mai întoarce la programul de lucru clasic pentru nicio ofertă salarială. Belgia a introdus săptămâna scurtă de lucru, dar doar pentru angajații care doresc.
Totuși, măsura nu se poate aplica unitar în statele europene
Florian Marin – expert în proiecte europene: Săptămâna de lucru de 4 zile trebuie să vină la pachet cu o serie de elemente care țin, pe de o parte de securitatea angajatului, pe de altă parte flexibilizarea relațiilor de muncă din perspectiva timpului de muncă.
Spre exemplu, în România nu se poate aplica în prea multe domenii. Medicii, profesorii sau cei din siguranța publică nu pot fi încadrați în programe scurte. În acest moment, nu există un raport exact al firmelor care au pus în aplicare acest program. Însă, antreprenorii sunt reticenți. O arată și un studiu. 80% dintre angajații români ar fi încântați de un program cu 4 zile de lucru, dar ideea este agreată de doar 37% dintre angajatori.
Felix Pătrășcanu – fondator companie curierat: E un lucru foarte important să ne uităm la productivitatea angajaților noștri. Și a noastră, pentru că productivitatea lor ține de cum gândim noi. Și în studiile pe care eu le-am citit, și în discuțiile pe care le-am avut, productivitatea noastră este mult în urmă.
Implementarea acestui program de lucru depinde de cât de bine este negociat contractul colectiv de muncă. Românii care lucrează în afara țării sunt cei mai vulnerabili la măsurile de reducere a numărului de zile de lucru, dacă nu se menține numărul orelor lucrate săptămânal.
Iulian Manta – membru în sindicatul construcțiilor și prelucrării lemnului din Italia: De multe ori muncitorul face anumite acorduri cu firma la care lucrează. Se pun de acord să i se dea o sumă de bani, iar în fluturaș este altă sumă de bani.
În legislația românească, programul de lucru este distribuit uniform, cu 8 ore pe zi și 40 pe săptămână. Însă, există un articol care precizează că un program de lucru inegal poate fi negociat în contractul colectiv de muncă.
