România a devenit stat membru al Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii, conforme cu tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent.
Timeline al aderării României la Uniunea Europeană
- 1993/ 1 februarie - România semnează Acordul European, ce instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de altă parte.
- 1995/ iunie - România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană.
- 1999/ iunie - România adoptă Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană.
- 2000/ februarie - În cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale, dedicată lansării Conferinţei Interguvernamentale, sunt deschise oficial negocierile de aderare cu România.
- 2002/ 20 noiembrie - Parlamentul European ia în considerare data de 1 ianuarie 2007 ca dată-ţintă pentru aderarea României la Uniunea Europeană.
- 2005/ 13 aprilie - Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.
- 2005/ 25 aprilie - La Luxemburg, preşedintele României, Traian Băsescu, semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
- 2007/ 1 ianuarie - România devine stat membru al Uniunii Europene.
De 17 ani, în Uniunea Europeană
În acest timp, România a primit fonduri europene de aproape 91 miliarde de euro. Am și contribuit la bugetul Uniunii cu 29 de miliarde de miliarde. Asta înseamnă că țara noastră a beneficiat de un plus de peste 61 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile.
Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro pe care l-am trimis la bugetul comunitar, am primit înapoi 3 euro.
În fiecare an, cetățenii celorlalte state europene contribuie fiecare - în medie - cu câte aproximativ 300 de euro la bugetul Uniunii. Noi, românii am contribuit în fiecare an cu câte 95 de euro și am beneficiat, anual, în medie de 293 euro. Cea mai mare parte a banilor europeni s-au dus în agricultură, în subvenții și investiții pentru dezvoltarea rurală. România mai poate lua de la Uniunea Europeană 100 de miliarde de euro până în 2030. Totuși, în ultimii ani, țara noastră a reușit să absoarbă, în medie, doar câte 5 miliarde pe an. Dacă păstrăm același ritm, sunt șanse să rămână bani nefolosiți.
Dreptul la libera circulație
De 17 ani suntem membri ai Uniunii Europene și avem dreptul la libera circulație. Putem călători liber în blocul comunitar, atât în cele 27 de state membre, cât și în Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia și vom trece prin controlul vamal al actelor de identitate doar dacă traversăm frontierele terestre ale acestor state. Românii au obținut dreptul de a călători doar cu buletinul în țările din UE, la 1 ianuarie 2007, în momentul aderării.
De la sfârșitul lui martie, când România a devenit membră a spațiului Schengen aerian am scăpat de controlul actelor de identitate pe aeroporturi. Rămânem, totuși, în afara spațiului Schengen terestru din care fac parte 27 de țări europene.
Fără taxe suplimentare pentru telefonul mobil
Suntem membri ai Uniunii Europene și nu trebuie să plătim taxe suplimentare pentru utilizarea telefonului mobil când călătorim într-un alt stat al blocului comunitar. Este vorba despre așa-numitul roaming la tarife naționale. Apelurile, mesajele și serviciile de internet sunt facturate la prețurile naționale, adică le plătim ca și cum am fi în țară. Nu plătim taxe suplimentare nici pentru a primi mesaje atunci când suntem în străinătate.
Operatorul de telefonie mobilă poate verifica cum folosim roaming-ul pe durata a 4 luni. Dacă în această perioadă am petrecut mai mult timp în străinătate decât acasă și consumul în roaming este mai ridicat decât cel din țară, operatorul ne poate cere să clarificăm situația. Este posibil să se aplice o suprataxă în situația în care am vorbit la telefon în străinătate mai mult decât am vorbit acasă, pentru că tarifele din alte țări europene ar putea fi mai mari decât în România. Această suprataxă nu trebuie să depășească 0,022 EUR pe minut pentru apeluri, 0,004 EUR pe SMS și 2 EUR pe GB de date.
Studenții români se pot bucura de ceea ce înseamnă educația europeană
Studenții români se pot bucura de ceea ce înseamnă educația europeană printr-o bursă Erasmus. Acest program a fost un privilegiu de care tinerii români s-au putut bucura încă dinaintea aderării la Uniunea Europeană, iar numărul de beneficiari a crescut de la an la an. În 2022 peste 50.000 de studenți români au avut ocazia să studieze în alte state europene. În 2017, spre exemplu, numărul tinerilor români care au participat în programele Erasmus era la jumătate.
În același timp, crește și numărul studenților din alte țări care aleg să studieze la noi. Peste 33.000 au venit în România în 2022, în creștere față de anul anterior, când erau puțin peste 20.000.
Ideea centrală a programului Erasmus este că orice tânăr, din oricare parte a Europei, poate beneficia de sistemul de educație din orice altă țară europeană. Totuși, studenții din țări mai dezvoltate a Uniunii Europene sunt ajutați cu fonduri suplimentare de la bugetele naționale atunci când pleacă cu Erasmus. Așa se face că bursa unui student francez, de exemplu, este mai mare cu câteva sute de euro față de cea a unui student român, chiar dacă amândoi merg la Barcelona sau Berlin.
Rețeaua Natura 2000
Suntem membri ai Uniunii Europene, iar pădurile României, dar și arii din Delta Dunării sunt protejate de rețeaua Natura 2000. România are cele mai valoroase păduri din Europa, cu 500.000 de hectare de păduri virgine și seculare, mai mult decât orice altă țară din Uniunea Europeană. Pe hârtie, 63% din aceste suprafețele sunt protejate de Natura 2000, prin reguli stricte de tăiere a copacilor. Deși experții de mediu atrag atenția că România nu aplică la sânge aceste reguli, iar hoții de lemne continuă să fure din pădurile care sunt parte a acestei rețele, Natura 2000 oferă totuși o protecție suplimentară.
Concret, pentru fiecare copac care se taie din pădurile protejate, trebuie o aprobare foarte riguroasă. Dar tocmai această procedură este de multe ori ocolită de autoritățile române, motiv pentru care Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement, care ne-ar putea costa milioane de euro. În majoritatea siturilor Natura 2000 sunt menţinute activităţile economice, dar cu accent deosebit pe conservarea speciilor şi habitatelor.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
