Cea mai importantă dezbatere din campania electorală pentru funcțiile europene: dezbaterea celor cinci candidați principali pentru șefia Comisiei Europene.
Schimbările climatice, migrația și securitate au fost printre temele dezbătute la Bruxelles de candidații principali pentru șefia Comisiei Europene.
Tema 1: Economie și locuri de muncă - reducerea sărăciei
Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE): "În primul rând, dacă vorbim despre economie, vorbim despre socialism, în același timp. Cred că trebuie să ne mobilizăm și obiectivul este acela al reducerii sărăciei cu 50 de milioane. Și trebuie să oferim oportunități cetățenilor. Reducerea sărăciei îi va ajuta și le va oferi noi oportunități de locuri de muncă, ceea ce este esențial.
Cât privește cealaltă chestiune, e importat ca oamenii să aibă abilități. De aceea, e important să facem investiții în ei, pentru că nu putem avea o îmbunătățire a locurilor de muncă dacă oamenii nu sunt calificați. Piața muncii se schimbă extrem de rapid. Deci cele două, împreună, ne vor aduce o economie mai bună și un standard de viață mai ridicat."
Terry Reintke (Germania), Verzii europeni: "Pentru a avea succes economic și pentru a fi competitivi pe viitor, trebuie să spargem așa-zisa contradicție între climă și economie. Trebuie să facem presiuni pentru ca să folosim posibilitățile pe care le avem în economia verde. Și, prin pactul verde Green Deal, am făcut tot ce trebuia în această direcție, dar acum trebuie ca Green Deal să fie pus în aplicare, să fie create locuri de muncă 'verzi', să avem o industrie mai puternică în Europa.
Trebuie să investim. Iar cea mai mare greșeală pe care am putea să o facem acum este să cădem înapoi în austeritate. Trebuie să investim în viitorul nostru. Aceasta înseamnă o infrastructură comună în Europa, înseamnă să ne susținem companiile în tranziția verde și să creăm oportunități egale pentru toată lumea pe piața noastră a muncii, ceea ce va fi bine pentru climă, dar va fi bine și pentru oamenii din Europa."
Walter Baier (Austria), Stânga europeană: "Cred că ar trebui să fim concreți atunci când vorbim de reducerea sărăciei. Unul dintre principalele motive ale sărăciei este creșterea prețurilor locuințelor și a chiriilor. În UE, ne dorim să ne implicăm, dorim ca UE să hotărască pentru a avea o directivă care să oblige statele membre să aibă niște plafoane pentru chirii și să ajute victimele acestor probleme. Deci trebuie soluții concrete pentru probleme reale."
Întrebare din partea Franței, pentru Sandro Gozi: "Care este impactul extinderii pe economia europeană? Credeți că procesul de aderare pentru noii membri ar trebui să fie accelerat sau ar trebui să fie încetinit?"
Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now: "Nu putem alege. E vorba, de fapt, de istorie. Istoria ne arată că am conceput acest proiect european pentru toată lumea de pe continent, nu doar pentru câțiva. La început, eram doar șase, pentru că eram singurele democrații care puteau să facă această alegere. Însă astăzi dorim o unificare a continentului, dorim o deschidere, așa cum o facem față de poporul ucrainean, de exemplu.
Și este foarte clar că e imposibil să ajungem la o extindere fără o reformare completă a Tratatului, a bugetului și e clar că trebuie să creștem bugetul pentru o politică de coeziune. Trebuie să creștem bugetul pentru politica agricolă comună și trebuie să dăm un răspuns afirmativ istoriei. Și nu putem plăti acest preț, deci trebuie să regândim felul în care avem acest proiect european pentru reunificare."
Walter Baier (Austria), Stânga europeană: "Noi nu vedem Uniunea Europeană ca pe un spațiu închis. Noi suntem, în general, pentru extindere, dar, în același timp, considerăm că extinderea trebuie să fie benefică pentru toți cei care sunt populație activă în statele membre, pentru cei care lucrează, de exemplu, în domeniul agricol, sau în domeniul medical, în general, pentru domeniile foarte importante.
Dar în același timp, extinderea trebuie să se facă respectând drepturile lucrătorilor, respectând democrația, respectând drepturile omului. În acest sens, partidul nostru, Stânga europeană, este gata să lupte ca să se îndeplinească și aceste condiții."
Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE): "E adevărat că avem sisteme de pensii în statele membre și acestea sunt de competența națională. UE nu are această competență, dar îi susținem.
De exemplu, lupta împotriva sărăciei: am introdus salariul minim, care este o condiție necesară pentru aceasta. De exemplu, avem munca pentru locuințe mai bune, avem și sistemul și planul de investiții Next Generation EU, 81 de miliarde de euro pentru renovarea clădirilor și 21 pentru locuințe sociale, un pilon al drepturilor sociale extrem de puternic, de asemenea, pentru competitivitatea Uniunii.
Și aici cred că ar trebui să ne gândim cum putem avea acces la capital, pentru a finaliza piața uniunii de capital și să avem cetățeni calificați. Deci Europa poate ajuta, chiar dacă nu este de competența sa directă."
Tema 2: Apărarea și securitatea
Apărarea și securitatea, o altă temă abordată. E de precizat că aproape o treime dintre europeni consideră securitatea și apărarea în topul priorităților pentru aceste alegeri.
Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, care a intrat deja în al treilea an, a dezvăluit inclusiv unele lacune în capacitatea blocului de a produce ceea ce are nevoie pentru a se apăra.
O întrebare pentru candidați a venit de la un tânăr de clasa a XII-a din Vilnius, Lituania: „Cum poate întări UE cooperarea în domeniul Apărării?”
Walter Baier (Austria), Stânga Europeană: „Cred că amenințarea cea mai urgentă la adresa securității este criza ecologică înspre care ne îndreptăm cu pași rapizi. (…) Tocmai am aflat că NATO cheltuiește 1,3 trilioane de euro pentru apărare, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât China și Rusia laolaltă. Țările europene din NATO cheltuiesc de două mai mult pentru apărare decât Rusia și atunci mă întreb dacă asta nu e suficient? Tocmai de aceea, cred că avem nevoie de argumente ecologice, sociale, pentru criza în care ne aflăm. Avem nevoie de pace, stabilitate și dezarmare în Europa”.
„Sunt cu adevărat uimit de faptul că stăm aici vorbind despre pace și securitate și nimeni nici măcar nu a menționat Gaza și Israelul”, a mai adăugat Baier.
Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now: „O treime dintre cetățenii europeni au dreptate. Violența ricoșează, iar Putin nu se va opri la Kiev. Tocmai de aceea trebuie să câștigăm în Ucraina. Din acest motiv avem nevoie de o adevărată putere europeană. (…) Ne dorim o industrie europeană a Apărării, de aceea cerem un plan de 100 de miliarde de euro pentru a susține apărarea europeană cu granturi comune. (…) Dar pentru fiecare euro investit în apărare, trebuie să investim la fel și în cultură, și în educație”.
Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE): „Trebuie să ne îmbunătățim industria de apărare. Trebuie să ne asigurăm că fragmentarea pe care o avem în UE se oprește și că avem mai multe proiecte comune. De exemplu, un scut de apărare aeriană pentru întreaga Uniune, așa cum a fost el propus (…), dar în primul rând, trebuie să fim alături de Ucraina. Ucraina duce un război în care libertatea luptă împotriva opresiunii, e vorba de combaterea autocrației. Ucraina luptă pentru valorile noastre, trebuie să o susținem și să ne întărim în același timp apărarea”.
„Știm cu toții că situația este dramatică în Fâșia Gaza. Dar să nu uităm de unde a pornit: atacul brutal al Hamas din 7 octombrie față de persoane inocente. E groaznic. Însă am fost fermă în ceea ce privește guvernul israelian: are dreptul să se apere, dar trebuie să respecte dreptul umanitar și dreptul internațional”.
Ursula von der Leyen a subliniat că blocul comunitar a dublat de patru ori ajutorul umanitar acordat palestinienilor de la izbucnirea războiului în Fâșia Gaza și a continuat să finanțeze agenția ONU pentru refugiații palestinieni, UNRWA.
Terry Reintke (Germania), Verzii Europeni: „Mi-aș fi dorit să fiu aici și să pot să vă spun că nu e nevoie de acest subiect în centrul atenției. Dacă nu am avea un război în estul Europei, dacă nu am avea un agresor ca Putin, nu am avea un război acolo. Suntem într-un moment crucial. Da, trebuie să colaborăm în ceea ce privește achiziționarea în comun. E vorba dacă cheltuim eficient banii contribuabililor. UE trebuie să fie mai unită, să avem un fond european pentru Apărare. (…) Dar trebuie să terminăm și cu unanimitatea în Consiliu în ceea ce privește politica de securitate comună și de apărare, nu putem să-i mai dăm lui Viktor Orban dreptul de veto pe securitate și apărare, deci să terminăm cu unanimitatea în Consiliu”.
Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE): „Aș prefera și eu să nu trebuiască să investim atât de mulți bani în apărare sau în ajutorarea Ucrainei. Nu noi am ales să fie un război acolo. (…) Securitatea are legătură cu apărarea, cu domeniul militar, dar are legătură și cu coeziunea internă, deci lucrurile sunt foarte legate și ambele trebuie să fie posibile”.
Tema 3: Schimbările climatice și mediu
Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE): Am văzut că schimbarea climatică este o realitate. Tocmai de aceea am impus o perspectivă pe termen lung. Neutralitate climatică până în 2050, impusă în acest mandat. Toată lumea a fost de acord, Parlamentul și statele membre. Acest lucru este deja în lege. Am construit cadrul legislativ pentru a ajunge până acolo, acea foaie de parcurs. Și acum ne aflăm într-o etapă de implementare în care trebuie să ne asigurăm, să avem un dialog cu industria, cu agricultura. Să îi întrebăm de ce aveți nevoie pentru a atinge această neutralitate, de ce aveți nevoie pentru a respecta foaia de parcurs? Câmd vorbim cu fermierii, răspunsurile lor sunt foarte clare: ei spun că își doresc neutralitate climatică pentru că trăiesc de pe urma naturii, că doresc să ajungă până acolo, dar că au nevoie să treacă de la condiționalitate la stimulente. De la o raportare excesivă, la noi tehnologii. Același lucruri și pentru industrie. Avem atât de multe avantaje, suntem lideri pentru tehnologiile curate. Acesta este un obiectiv în următorul mandat.
Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE): Cred că politicile corecte de climă pot să aducă un nou tip de creștere sustenabilă. Dar aceasta vine cu un cost. Deci trebuie să mobilizăm în Europa resurse foarte multe și investiții foarte mari pentru ca să tranformăm, să decarbonizăm industria noastră și agricultura noastră. Și, până la urmă, multe activități în viața de zi cu zi. Întreabarea e: cum putem mobiliza aceste resurse, cum putem să transformăm aceste politici climatice în politici acceptabile pentru toate gospodăriile, pentru companii. E foarte important să avem acum un dialog social puternic, să implicăm partenerii sociali. Toată lumea până la urmă poate să fie câștigător în ceea ce privește politicile corecte de mediu.
Terry Reintke (Germania), Verzii europeni: În primul rând, avem nevoie de un pact cu industria. Vin dintr-o zonă industrială din Germania și vedem că pactul verde are un potențial mare pentru marile companii care produc diverse produse și care văd noi oportunități cu noile oportunități cu industria verde. Vedem că putem să îi ajutăm să implementeze această trecere. În al doilea rând, trebuie să refundăm politicile agricole în UE pentru că fermierii nu pot supraviețui de pe urma propriei munci. Trebuie să le asigurăm sustenabilitatea cât privește clima și mediul, dar și pentru fermieri. Pentru asta, trebuie să distribuim subvențiile în mod diferit.
Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now: O dată cu Pactul Verde, am ales o Europă verde și competitivă. Deci nu mai există pași înapoi și nici nu putem avea oboseală în acest domeniu. Acum, trebuie să implementăm, însă ce ne-am propus și să îmbrățișăm inovarea și neutralitatea tehnologică, să avem pragmatism și, în același timp, să avem dialog cu fermieri, cu companii, cu cetățenii. Nu ei trebuie să ne convingă, ci noi trebuie să creăm resursele pentru ca să îi convingem că va funcționa. Trebuie să continuăm în această direcție. Trebuie să ne gândim permanent la consumatori și la planetă.
Walter Baier (Austria), Stânga europeană: Cred că nu există o contradicție în termeni sau vreun paradox între o economie verde și una eficientă. Avem nevoie de o transformare ecologică. Avem nevoie de investiții, nou model industrial și energetic. Trebuie să ne asigurăm că oamenii pot face această tranziție și din punctul de vedere al asigurărilor sociale. O adevărată justiție socială trebuie să se impună pentru care e nevoie de bani, de sute de miliarde de euro. Cu măsurile de austeritate pe care le-ați introdus prin noul cadru de reglementare și de guvernanță financiară practic nu avem aceste lucruri. De aceea spun că primul element și cel mai important este să renunțăm la măsurile de austeritate și să oferim un nou spațiu pentru investițiile necesare tranziției ecologice.
Tema 4: Democrație și leadership. Apărarea democrației
Întrebare de la jurnaliștii din Slovacia: "Cum se poate adapta Uniunea Europeană față de populismul și naționalismul în creștere, menținând în același timp valorile sale democratice? Ce acțiuni se pot implementa?"
Walter Baier (Austria), Stânga europeană: "Nu putem avea compromis cu extrema dreaptă, trebuie să prevenim ca acești oameni să ajungă la putere. De aceea, doamnă von der Leyen, la Maastricht, când ați spus că depinde de alegerile din 9 iunie dacă veți colabora sau nu cu ei, m-am îngrozit când am auzit așa ceva. La fel, domnule Gozi, mă șochează ce aud despre Olanda. Nu se poate ca partidele liberale să facă alianță cu extrema dreaptă. Dar eu consider că problema-cheie cu extrema dreaptă este legată tot de aspecte sociale, de locuințe, de locuri de muncă sigure, Dacă nu le dăm asta oamenilor, nu vom putea să înfrângem extrema dreaptă în Europa."
Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now: "Eu ce aș spune este: nu mă opriți! Este un cântec extrem de cunoscut al lui Queen, Nu, Europa nu se poate opri acum, trebuie să facă reforme, trebuie să revizuiască Tratatul, ca să unifice continentul, trebuie să modifice Tratatul, pentru că trebuie să fim mai eficicienți pentru a proteja statul de drept. Ăsta este răspunsul cel mai bun în fața extremei drepte.
Trebuie să-i asigurăm pe cetățeni că chiar dacă guvernul lor încalcă statul de drept sau drepturile fundamentale, noi suntem alături de cetățeni, suntem împotriva acelui guvern. Și pe de altă parte, trebuie să construim acest spațiu politic european, pentru că ceea ce se întâmplă astăzi este minunat, avem o dezbatere trans-națională, dar nu avem o listă trans-națională, nu putem alege direct președintele Comisiei Europene. În 2029, dezbaterea asta trebuie să se facă cu alegerea directă a președintelui și cu liste trans-naționale."
Terry Reintke (Germania), Verzii europeni: "Îmi pare rău, dar nu pot să vă las atât de ușor. Ceea ce am văzut că s-a întâmplat în Țările de Jos, nu acum, cu noul guvern, ci și în campania electorală, când VVD-ul nu mai era exclus și se știa că va merge la guvern cu Wilders, atunci extrema dreaptă practic a urcat în sondaje. Deci aveți responsabilitatea. Și nu puteți să ne spuneți că veți rezolva asta după alegeri. Ar trebui să vă întâlniți și să excludeți VVD-ul din grupul dumneavoastră. Trebuie să aveți un adevărat proiect european clar, să dați un mesaj clar și să existe consecințe atunci când membri din grupurile noastre fac coaliție cu extrema dreaptă."
Walter Baier (Austria), Stânga Europeană: "În primul rînd, cred că e vorba mai mult de ce faci decât de ce spui, iar problema este că nu trebuie să includem agenda extremei drepte în discursul public. O să vorbim mai târziu de migrație și o să mai vorbim de subiectul ăsta. Pentru că, de multe ori, partidele de dreapta au acceptat să introducă narativul extremei drepte în agenda lor. Trebuie să combatem extrema dreaptă nu incluzând argumentele cu care vin ei."
Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now: "Eu spun foarte clar: sunt pentru drepturile migranților, pentru drepturile LBGT și sunt pentru statul de drept încă din 2014, când am fost la guvernare, am fost cel care a fost mereu cel care a vrut să respecte întotdeauna statul de drept și alegerile. Nu avem acum guvern în Olanda, ne concentrăm pe 9 iunie, să câștigăm alegerile și după aceea, președinta noastră de grup politic a fost foarte clară și a spus că, pe 10 iunie, vom avea o dezbatere în grup, vom discuta democratic, așa cum trebuie să o facă orice grup. Să nu uităm că nu ne vor trebui ani de zile, așa cum s-a întâmplat cu PPE și cu Orban, noi o să decidem repede."
Un reprezentant din Cipru, Ioannis, alegător pentru prima oară, care tocmai și-a făcut serviciul militar: "Trecem printr-o perioadă plină de provocări majore, războaie, crize geopolitice și economice, toate combinate cu inegalități din ce î nce mai mari, cu valuri de migrație și cu creșterea extremei dreapta și, bineînțeles, și criza climatică. Întrebarea mea este: instituțiile UE sunt în stare să facă față unui astfel de mix atât de complex de provocări? Întrebarea este pentru doamna Reintke."
Terry Reintke (Germania), Verzii europeni: "Cred că, dacă ne dorin o Uniune Europeană pentru secolul XXI, cu provocările pe care le-ați numit atât de bine, trebuie să îmbunătățim felul în care luăm decizii la nivelul UE. Presiunea a crescut foarte mult, trebuie să fim foarte rapizi, să fim pregătiți de acțiune. Și pentru asta, avem nevoie de un parlament puternic, de resurse proprii. Avem din ce în ce mai multe sarcini la nivel european, dar nu avem neapărat fondurile pentru ca lucrurile să se implementeze.
Și cred și sper ca, în curând, să avem alt val de extindere. Îi vedem pe cei din Georgia care luptă în stradă pentru a fi parte din UE, dar aecst lucru se va întâmpla doar dacă avem o Uniune Europeană caresă ia decizii mai ușor. Și pentru asta trebuie să avem unanimitate și avem nevoie de un parlament mai puternic pentru a fi pregătiți în fața încercărilor pentru viitorul secol."
Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE): "Cred că Europa e construită pe democrație. Fără democrație, nu avem o adevărtă Uniune Europeană. De aceea, ne trebuie claritate pe subiectul acesta. Și eu o întreb pe doamna von der Leyen: ne puteți clarifica situația? Ați menționat trei linii roșii. Prima se refera pa partidele pro-europene. Mă întreb ce e pro-european pentru dumneavoastră. Pentru că am auzit-o pe doamna Meloni într-un disrurs în care nu-mi pot imagina că ideea sa a Europei seamănă cu a dumneavoastră.
Dar ne trebuie claritate din partea dvs. Același lucru e lupta pentru statul de drept. E foarte important, pentru că, fără luptă pentru statul de drept, nu putem avea Uniune. Trebuie să avem încredere unii în alții, trebuie să avem încredere în instituțiile noastre. Iată de ce vedem ce se întâmplă în Ungaria și nu numai acolo, avem o problemă cu statul de drept. Trebuie să schimbăm articolul 7, trebuie să fim mai duri cu acele state mebre care nu respectă statul de drept."
Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE): "Foarte clar, din partea mea. I-am auzit pe toți candidații, care spuneau că parlamentul în Uniunea Europeană va fi constituit după alegeri, atunci când se vor vedea noile grupuri. E important să avem niște principii clare, să spunem cu cine dorim să lucrăm, cu membri ai Parlamentului European, care au trei criterii. În primul rând, sunt pro-Europa, în al doilea rând, sunt pro-Ucraina, deci împotriva lui Putin și în al treilea rând, pro-statul de drept. Dacă ne uităm, de exemplu, la Resemblement National, sau la EFD în Germania, sau la Confederația din Polonia, toate aceste grupuri, cu nume diferite și cu principii diferite, au un numitor comun: sunt prieteni ai lui Putin și doresc să distrugă Europa. Și asta nu vom permite".
Tema 5: Migrație și frontiere
Terry Reintke (Germania), Verzii europeni: Cred că migrația este o temă în care vedem că o dezbatere populistă toxică nu ne va oferi soluții. Suntem un continent care îmbătrânește, avem nevoie de migrație dacă vrem să susținem spital fie implementabile. Mai avem multe de făcut ca și Uniune Europeană. În ciuda diferențelor diele, creșterea economică, dar trebuie să vedem cum putem gestiona migrația. Avem nevoie de căi legale și avem nevoie de un sistem de azil durabil ca să ne asigurăm că se termină cu haosul de la frontiere. Pentru asta avem nevoie de politici care să respecte standardele umanitare și săntre noi, trebuie să punem capăt morții în Mediterană.
Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now: În primul rând, trebuie să rămânem umani. Când oamenii riscă să moară, în larg, te duci și îi salvezi. Nu există alt comentariu, nu contează statutul respectivei persoane. Asta trebuie să facem noi în primul rând. Am fost la guvernare în 2014, în timpul crizei migrației, și știu mai bine decât toată lumea de aici cum s-a întâmplat ca diviziunea din Europa să transforme Mediterana într-un cimitir. Dacă atunci am fi avut noul pact pentru azil și migrație, și noi și solicitanți de azil am fi fost într-o situație mai bună. Acum, trebuie să deschidem un nou capitol, căile economice, legale, să lucrăm pe migrația economică.
Walter Baier (Austria), Stânga Europeană: Securitatea socială, educația, integrarea oamenilor în piața muncii sunt importante. Vreau să răspund mai degrabă personal. Eu nu mi-am întâlnit bunica pentru că a murit la Auschwitz, a murit pentru că în 1938 așa-numitele democrații occidentale nu au deschis porțile lor pentru refugiați. O rușine! Astăzi UE nu deschide porțile sale pentru refugiați și, de fapt, nu dă curs solicitărilor de azil. Mi se pare îngrozitor, rușinos!
Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE): Dacă vorbim despre scăderea polarizării, aceste două povești pe care le-ați spus aici... Cine este în spatele lor? Criminalitatea organizată, traficanți. Trebuie să ne respectăm obligațiile. Cei care au nevoie de protecție și azil vor primi asta. Noi suntem în Europa cei care hotărâm cine vine în UE și în ce circumstanțe. Nu traficanții, nu cei care fac contrabandă cu persoane. Cei care nu sunt eligibili pentru azil trebuie să se întoarcă acasă. Însă avem nevoie de niște căi legale pentru o returnare în siguranță și legală.
Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE): Europa este un proiect mare de solidaritate. Solidaritatea trebuie să înceapă cu cei care suferă cel mai mult, care sunt cei mai vulnerabili. Chiar cred că mai e de lucru în ceea ce privește persoanele cu dizabilități sau cu probleme de sănătate diverse. În statele membre, sunt mulți oameni care au diferite afecțiuni de sănătate și dizabilități. Trebuie să spunem un lucru. Sunt de acord cu problema cu traficanții, dar nu e numai asta. Cred că știți foarte bine și ce se întâmplă în Tunisia. Știți ce se întâmplă cu refugiații care sunt împinși să plece în deșert, bătuți, omorâți. Nu asta este Europa, nu acestea sunt valorile europene.
Tema 6: Inovație și tehnologie
Una dintre întrebările pentru candidați: Credeți că mai multă reglementare va ajuta sau va fi doar o povară pentru companii? Argumente pro și contra pentru reglementare și inovarea companiilor europene.
Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE): „Tehnologia se referă la progrese, la economie, la progresul social. Cred că Europa a rămas în urmă. Soluția e să facem mai multe investiții în această zonă, deci nu politica de austeritate ne va ajuta, ci o politică de investiții. Avem nevoie de talente, trebuie să atragem talente din lumea întreagă. Trebuie să-i încurajăm pe creatori, pe inovatori, pentru că dacă avem companii, start-up-uri bune, asta se va întâmpla de la sine. Nu e vorba aici doar de reglementare, e vorba că de multe ori nu există acces la finanțe. Avem nevoie aici de o bună finanțare, de o adevărată uniune a capitalului”.
Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE): „Am fost primul continent și prima regiune din lume care au reglementat acest domeniu (n.r. AI și DSA). Dacă e să ne uităm la TikTok, prin actul privind serviciile digitale DSA, am putut să spunem că trebuie să investigăm felul în care TikTOk are un impact negativ asupra sănătății mintale a tinerilor. Drept urmare, au retras TikTok Lite de pe piață pentru că știau ce urmează.”
Walter Baier (Austria), Stânga Europeană: „Cred că UE a luat anumite măsuri recent, de exemplu, DSA-ul, care oferă niște garanții împotriva conținutului dăunător și în același timp este vorba și de a pune în echilibru și libertatea noastră. UE trebuie să ia măsuri și față de marile companii monopoliste care controlează piața digitală și să nu uităm că aceste companii au profit pentru că profită de datele noastre”.
Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now: „Sunt tată, sunt profesor pentru tineri și sunt foarte îngrijorat, în general, de viitorul lor în sensul că trebuie să ne asigurăm că protecția sănătății mintale online este garantată. Acum avem instrumentele să putem profita de această protecție. (...) Eu nu sunt pe TikTok, dar în ceea ce privește influencerii, la fel, trebuie să aplicăm aceeași transparență pe care o aplicăm tuturor. Nu vreau să restrângem libertatea influencerilor, dar trebuie să fie transparenți mai ales atunci când iau bani de la cineva. Deci, transparență totală, așa am făut și cu publicitatea online”.
Terry Reintke (Germania), Verzii Europeni: „Avem nevoie de mai multă transparență și aici platformele trebuie să își asume responsabilitatea și, eventual, să elimine conținutul fals. De asemenea, legislația pe care am adoptat-o nu este suficientă, ea trebuie și implementată. Vreau să vă spun ceva și la nivel personal, însă. Știu că sunt multe persoane în Europa cărora le este teamă. Eu am o relație cu o franțuzoaică și vedem ce se întâmplă cu persoanele lesbiene, cu persoanele de culoare cărora le este frică, care nu știu ce se va întâmpla și dacă în continuare Europa va fi o casă pentru ei, vreau să le spun clar: Europa este casa voastră, suntem împreună aici pentru a lupta pentru solidaritate și noi putem face ca aceste valori să aibă întâietate la alegeri”.
Evenimentul se va desfășura între orele 16.00-17.45 - ora României și este organizat de Uniunea Europeană a Audiovizualului (EBU) în colaborare cu partidele politice europene și cu Parlamentul European.
Formațiunile europene își trimit la dezbatere așa-numitul ”Spitzenkandidat”, adică cel pe care partidul îl nominalizează pentru postul de președinte al Comisiei Europene, dacă ar câștiga alegerile.
Cine sunt candidații de top
EBU a anunțat candidații principali la președinția Comisiei care și-au confirmat prezența la dezbaterea din 23 mai:
- Walter Baier (Austria), Stânga Europeană
- Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now
- Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE)
- Terry Reintke (Germania), Verzii Europeni
- Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE)
Dezbaterea va fi moderată de Martin Řezníček (televiziunea cehă) și Annelies Beck (VRT, Belgia).
Cum se va desfășura dezbaterea
”Cei cinci candidați vor dezbate mai multe teme-cheie. Întrebările vor fi adresate de spectatorii din hemiciclu, de telespectatorii care urmăresc evenimentele organizate de birourile Parlamentului din statele membre ale UE, transmise prin intermediul platformelor de comunicare socială, și de cei doi moderatori.
Candidații vor primi, de asemenea, întrebări directe din partea moderatorilor în așa-numitele secvențe „spotlight”, o nouă caracteristică a dezbaterii Eurovision 2024”, au anunțat organizatorii.
Șase teme-cheie dezbatere
- economie și locuri de muncă
- apărare și securitate
- climă și mediu
- democrație și leadership
- migrație și frontiere
- inovație și tehnologie.
Două grupuri politice se plâng că au fost excluse
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews România: La această dezbaterii în format Eurovision, așa cum au numit-o organizatorii, avem cinci candidați reprezentând cinci mari familii politice europene. Două grupuri politice se plâng că Uniunea Europeană de Radiodifuziune le-a exclus, în mod intenționat. Este vorba despre partidul de extremă-dreaptă Identitate și Democrație și de Alianța Liberă Europeană Regionalistă și Separatistă. Spun că nu au fost invitate să propună vorbitori la această ezbatere din 23 mai. Radiodifuzorul european spune că a invitat doar grupurile politice care au propus candidați principali pentru alegerile europene din 6-9 iunie.
Ce este Comisia Europeană
Comisia Europeană apără interesul general al Uniunii Europene, prin propunerea de acte legislative, asigurând respectarea acestora și implementând politicile și bugetul Uniunii.
Comisia este singura instituție a Uniunii Europene care prezintă Parlamentului și Consiliului, în vederea adoptării, acte legislative care protejează interesele UE și ale cetățenilor săi în chestiuni care nu pot fi abordate în mod eficient la nivel național.
Principalele atribuții:
- Propune noi acte legislative
- Gestionează politicile UE și alocă fonduri europene
- Garantează respectarea legislației UE
- Reprezintă UE pe scena internațională
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
