Într-un an 2024 "super-electoral", cu patru tipuri de alegeri, cel mai dezbătut subiect rămâne modul în care votează românii. Și, evident, ceea ce rezultă la vot.
În acest sens, un studiu făcut de Transparency International arată că România continuă să fie una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, la nivel de percepție, cu 46 de puncte din 100 posibile. Sub 50 înseamnă pragul de corupție. Mai corupți decât noi ar fi bulgarii sau maghiarii.
Istoria ne arată, din păcate, că românii continuă să voteze persoane condamnate sau cu probleme penale.
România, printre cele mai corupte țări din UE
În direct la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează, experții au încercat să ofere explicații și să detalieze legătura dintre corupție și putere, doi termeni care sunt oarecum interdependenți atunci când discutăm despre corupție.
Silvia Marton, conf. univ dr. la Facultatea de Științe politice a Universității din București: "Acest sondaj măsoară percepția. Dacă astăzi întrebăm cetățenii dacă există corupție în România, cu toții vor răspunde că da.
Corupția acoperă multe alte probleme care ar putea fi discutate. Există corupție în România, fără îndoială, există variate tipuri de practici de corupție, dar în același timp, nu cred că este sănătos pentru o democrație să generalizăm cu astfel de categorii și să spunem că toți politicienii sunt corupți, administrația locală este coruptă.
Nu ne ajută această percepție prea generală, generalizantă și globală să înțelegem, de fapt, cum funcționează spațiul public românesc și cum funcționează, de fapt, corupția. Deși cetățenii pot fi uneori legitim supărați, enervați, frustrați. Dacă discutăm la detalii, lucrurile sunt mult mai complexe."
Radu Nicolae, expert anticorupție: "Există și explicații istorice pentru care percepția corupției, de-a lungul ultimilor 30 de ani, s-a aflat foarte sus în ceea ce gândesc și declară cetățenii. Dar nu e numai sondajul de la Transparency International, ci sunt și eurobarometrele pe care le realizează, din 2 în 2 ani, Comisia Europeană în toate statele membre, care au întrebări foarte multe legate de percepția corupției, despre experiența corupției, dacă au dat mită ei sau persoanele apropiate în ultimele 12 luni.
Și întotdeauna vedem o diferență între percepția generalizată a corupției și experiența corupției, care e puțin mai jos, poate undeva la 10%, poate mai puțin, depinde de la stat la stat. Din când în când, mai observăm că acest titlu general de corupție apare printre primele trei probleme cu care se confruntă cetățenii.
Pe lângă prețuri, inflație, probleme economice, există și acest sentiment că unii se îmbogățesc utilizând funcția publică. Și din păcate, asta se întâmplă. Nu doar în România. Avem exemplul Ungariei, un stat care a centralizat foarte mult puterea și asta se vede în percepția cetățenilor.
Cred că discuția legată de corupție este foarte mult legată și de putere. Când puterea este centralizată în mâinile unor persoane, puține persoane, acestea tind să abuzeze de puterea pe care o au pentru a se îmbogăți ei și clica din care fac parte. Acesta e fenomenul pe care l-am văzut în administrația publică în ultimii 30 de ani. Pe măsură ce mandatele aleșilor locali se multiplicau, pe atât puterea acestora creștea și creștea și tendința de a se îmbogăți, de a acumula și mai multă putere, și mai multe resurse și de a controla procesele electorale și decizionale din administrație. Dar asta se întâmplă și la nivel central, și în companii publice."
Cum definim baronii locali
De-a lungul timpului, s-a împământenit denumirea de baron local. Termenul desemnează un fel de patron local, un fel de stăpân al unei zone, sau al unei comunități, care are la discreția sa toate pârghiile locale. Iar experții au evidențiat anumite particularități și au explicat fenomenul și cauzele.
- Partidele care dețin frâiele și la nivel local, și la nivel central sunt într-o situație pe care știința politică o definește cartelizare.
Silvia Marton, conf. univ dr. la Facultatea de Științe politice a Universității din București: "E vorba de un amestec al unor domenii pe care astăzi am dori să le vedem separate: politica, pe de o parte, administrația, birocrația, și, pe urmă, sfera economică, antreprenoriatul. Cel puțin aceste trei sfere noi ne-am aștepta să fie separate astăzi, sau cât de mult posibil separate.
Apoi, din punct de vedere al cercetării și a ceea ce mi se pare mie cel mai interesant pentru România contemporană e să vedem cât de etanșă e această separație, 'cât de perfecte' pot fi. Ideal ar fi ca politicienii să nu se întâlnească cu niciun om de afaceri, ceea ce este absolut imposibil. Deci avem această tensiune între o așteptare, o idealizare a unei societăți a democrației și, pe urmă, ceea ce este fezabil, pragmatic, ceea ce se întâmplă apoi în cotidianul unei societăți, în diverse sfere.
M-aș apropia de o definiție a acestor baroni. O mare problemă, care este structurală, este rolul mult prea covârșitor al partidelor politice, felul în care prea puține partide politice domină, de 30 de ani, anumite rețele tocmai în acest amestec: administrație, antreprenoriat, viață economică. Deci partidele care dețin frâiele și la nivel local, și la nivel central, într-o situație pe care știința politică o definește cartelizare. Partidele care închid spațiul politic, economic, inclusiv cel social, partidele dețin frâiele reformei la nivel central, dar și la nivel local și partidele sunt cele care beneficiază de anumite practici nu întotdeauna corupte, ci acele practici care le avantajează.
Și atunci, avem acest amestec pe care cetățenii îl simt, amestec între partide politice prea puternice, administrație confiscată, antreprenoriat, parte din sfera economică confiscată de partide. Iar cetățenii resimt că nu este drept, nici democratic, nici corect, din punct de vedere al competiției, al pluralismului, fie că e vorba de cel economic, fie că e vorba de pluralismul opțiunilor politice. Prin urmare, cetățenii sunt foarte deschiși, poate prea repede, să arunce aceste categorii globalizante, generalizante, că toți sunt corupți."
Aleșii locali devin prea puternici: "Un cocktail exploziv al puterii"
Deși marile orașe rulează mai mulți bani, așa-zisa baronizare se vede mai pregnant la nivel local, în anumite localități mai mici. În aceste zone, aleșii locali devin un fel de vătafi, un fel de stâpâni locali. Iar asta pentru că, în primul rând, un baron local "își subordonează" instituțiile. Iar cheia rămâne justiția.
Silvia Marton, conf. univ dr. la Facultatea de Științe politice a Universității din București: "Ce fel de practici de corupție sunt? Corupția este multiplă și astăzi e diferită față de cum era în trecut. E vorba de mica corupție, mita, cadourile, apoi e vorba de marea corupție, nu numai financiar-mare, ci corupția marilor companii, marilor instituții ale statului.
E vorba apoi de corupție politică, și anume aceste partide care se amestecă în multe și au rețele inclusiv în zona interlopă, în anumite cazuri, din păcate. E vorba apoi și de o nedreptate socială pe care, adesea, cetățenii o numesc corupție. De exemplu, diversele aranjamente, facilități fiscale care sunt legale și pe care mulți cetățeni le percep ca fiind corupție, dar nu sunt corupție. De aceea, aș încuraja discuția în detalii și nu în categorii globalizante."
Radu Nicolae, expert anticorupție: "Cred că, plecând de la aceste categorii pe care doamna Marton le-a explicat foarte bine, baronul local este cel care concentrează puterea în aceste sfere. Aș adăuga și justiția la sferele interesante de concentrare. Și avem un cocktail exploziv al puterii, care dictează procesele de achiziție publică.
În primul rând, un baron local își subordonează administrația, funcționarii din subordine, după care își subordonează procesele de achiziție publică, își subordonează mediul economic. Apoi baronul local, cum l-am experimentat noi la începutul anilor 2000, era foarte arogant, îi plăcea foarte mult să epateze, să scoată în evidență puterea, banii și resursele pe care le are.
Instituțiile care luptă cu corupția sunt importante, pentru că, chiar dacă avem cartelizare la nivel politic, dacă în justiție există instituții cât de cât independente - mă refer la cele două instituții foarte importante de luptă împotriva corupției, DNA și Agenția Națională de Integritate, care, dacă ne uităm pe cazuistică, se ocupă foarte mult de averi nejustificate, conflicte de interese și incompatibilități mari - cumva se pot balansa aceste lucruri.
Dar baron înseamnă un control asupra serviciilor publice, a mediului economic sau tendința de a exercita un astfel de control cu privire la autorizații, licențe, toate aceste servicii."
De ce votăm cu persoane condamnate?
În aceste condiții, multă lume își pune întrebarea logică: de ce mai votăm oameni corupți sau oameni care "au prins rădăcini" într-un loc în care controlează tot? Sau, mai grav, de ce votăm persoane care sunt deja condamnate sau cu probleme penale?
Silvia Marton, conf. univ dr. la Facultatea de Științe politice a Universității din București: "Nu aș acuza în bloc cetățenii. Nu aș spune că cetățenii caută sau îi vor nepărat pe cei corupți, ci ar trebui să ne uităm cu atenție la structurile social-economice și instituțiile care favorizează această situație.
Și aș sublinia modul de scrutin pentru alegerile locale, de exemplu. Alegerile locale - baronii locali - sunt importate pentru cetățeni și e normal să fie importante, dar din felul în care sunt aleși primarii, cu un singur tur de scrutin, cei care sunt în funcții sunt avantajați. Notorietatea, rețelele despre care vorbeam le sunt benefice unor asfel de primari care se prezintă pentru al doilea sau al treilea mandat. Ei sunt acolo, cunosc societatea locală, cunosc antreprenorii, cunosc administrația.
Concurența ce face? E mai ușor să fii candidat în numele acestor mari partide și le e greu unor partide mici sau unor candidați independenți. Să nu uităm cât de complicat este să obții acele semnături, cifra este mai mare și decât în Rusia pentru adunarea semnăturilor ca să devii candidat la alegerile locale. Nu e bine pentru democrația românească.
Cei în funcție sunt deja compromiși nu neapărat de corupție, ci și de diversele practici asociate corupției. Dar alternativa cine este? Care sunt candidații care ar reuși să propună o alternativă, alte idei de a face administrație locală și politică la nivel local?
Al treilea punct este faptul că administrațiile locale sunt foarte inegale. De fapt, marile probleme nu sunt în marile orașe, unde există un pluralism economic și politic, care, până la un punct, se corectează, chiar dacă sunt tentații mai mari, fiind bani mai mulți.
Problema este la acele localități, regiuni, unități administrativ-teritoriale foarte sărace, unde nu există activitate economică, unde nu există viață socială aproape mai deloc și unde administrația locală este singura sursă de bani și de finanțare pentru comunitățile locale. Și autoritățile locale și primarii devin prea puternici. Așa se formează, de fapt, baronii: în absența unor resurse financiare adecvate, în absența unui acces la dezvoltare."
- Una dintre cauze o reprezintă și prezența redusă la vot. În multe țări, votul este obligatoriu. De exemplu, în Belgia. Astfel, indiferent de natura votului, imaginea politicii respective redă mai real structura alegătorilor și rezultatul politicilor puse în practică.
Radu Nicolae, expert anticorupție: "În primul rând, pentru că votează puțini. Cam 30%-40%, nici măcar jumătate. Dacă cetățenii nu votează, atunci mare parte dintre ei sunt și dezinteresați. Dacă adăugăm și controlul informației, toate aceste rețele clientelare prin care sunt mobilizați membrii de partid sau persoane apropiate de administrație sau de mediul economic, plus regulile jocului, care sunt favorabile unor persoane care se află deja în funcții, o să vedem că se produce acest echilibru.
Dar acest echilibru și faptul că se votează corupți, nu e o problemă doar în România. De pildă, Ungaria, unde scandalurile de corupție s-au ținut lanț, unde întreaga putere este monopolizată de zeci de ani și tot câștigă același partid. Din păcate, cetățenii ajung să creadă că toți politicienii sunt la fel."
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
