România are din ce în ce mai multe cazuri de copii dispăruți de acasă. Autoritățile atrag atenția că, de la începutul anului și până în prezent, au fost semnalate peste 3.000 de cazuri la Poliție. Mulți dintre minori pleacă voluntar de acasă sau din centrele de plasament, iar unii dintre ei de mai multe ori. Majoritatea sunt găsiți în primele ore de la dispariție.
Situația alarmantă a determinat Poliția Română să lanseze, împreună cu Asociația Telefonul Copilului, o nouă campanie de conștientizare, finanțată de Ambasada Statelor Unite la București.
„În urmă cu două zile am plecat de acasă. Momentan sunt la niște prieteni, pe viitor nu știu ce voi face, însă acasă nu mai vreau să stau… tatăl meu mă agresează atât fizic, cât și psihic. Nu mă lasă nici să mă odihnesc suficient, tot timpul mă pune să fac câte ceva prin casă. Am ajuns să nu mă mai pot concentra la lucrurile importante din viața mea, ca de exemplu școala.”
Este mărturia unei fete de 15 ani care a ales să plece de acasă și a cerut ajutor la Telefonul Copilului. Specialiștii i-au oferit consiliere.
O altă copilă din Neamț a primit și ea ajutor după ce a fugit de acasă, anul trecut.
Cătălina Surcel, director executiv, Asociația Telefonul Copilului: Era vorba despre o adolescentă de 13 ani care plecase de acasă, ea era și victima bătăilor înfiorătoare ale tatălui vitreg. Era biciuită, era legată cu lanțul. În doar o oră, copilul a fost identificat pe stradă.
Începând cu perioada pandemiei, 1.153 de copii au sunat la Telefonul Copilului și au spus că vor să plece de acasă sau din centrul de plasament. Au fost și cazuri în care minorii au contactat asociația, după ce au fugit.
Cauzele pentru care minorii pleacă de acasă
Cătălina Surcel, director executiv, Asociația Telefonul Copilului: Intenția de a pleca de acasă reprezintă, așadar, un copil nesigur, un copil vulnerabil, un copil instabil, oricând pe punctul de a-și duce planul la bun sfârșit și expunând-se astfel la exploatare sexuală, trafic de persoane, consum de droguri, comitere de infracțiuni, diverse tipuri de agresiuni.
În cele mai multe situații vorbim despre fete, în 83,5% dintre cazuri, iar grupa de vârstă cel mai des întâlnită este 16-17 ani, în 62,8% dintre cazuri.
De la începutul anului și până în prezent, s-au înregistrat aproape 3.300 de sesizări, cu 130 mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. Adică cel puțin 23 de cazuri pe zi, în medie. Din aprilie 2021 până în aprilie 2022, numărul sesizărilor a fost de peste 7.500, aproape dublu față de acum 7-8 ani, când se înregistrau peste 4.000 de dispariții în rândul copiilor.
Sorin Stănică, director, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității: Marea majoritate dintre ei sunt găsiți în primele 24-48 de ore, mai ales atunci când vorbim de plecări multiple, în general ajungem să cunoaștem cam pe unde merg.
Potrivit autorităților, principalele motive pe care copiii le invocă sunt problemele din familie, precum conflictele cu părinții și abuzurile la care sunt supuși, ori dorința de a fi independenți.
Christopher Gruber, atașat de securitate, Ambasada SUA în România: Statisticile sunt adesea inexacte sau indisponibile. Dar organizații respectabile, precum Centrul Internațional pentru Copii Dispăruți și Exploatați, estimează că aproximativ 8.000.000 de copii sunt dați dispăruți în fiecare an, la nivel global, cu peste 300.000 de cazuri înregistrate în Statele Unite.
Sorin Stănică, director, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității: E mai bine să aibă ei la Telefonul Copilului mai multe cazuri sesizate înainte, decât să avem noi cazuri sesizate, după ce copilul ia această decizie.
Sunt și cazuri în care copiii sunt de negăsit, inclusiv de ani buni. Pe site-ul Poliției Române, la secțiunea Copii Dispăruți, apar câteva cazuri sesizate de peste 20 de ani.
Minorii care au nevoie de ajutor pot suna la Telefonul Copilului, la 116 111, ori pot intra pe platforma online dedicată serviciului.
