Corespondență de la Bruxelles. Rezultate EXIT-POLL Parlamentul European. Au fost anunțate primele estimări legate de componența noului Parlament European. Sunt realizate în urma agregării rezultatelor electorale disponibile, a estimărilor sau a exit-pollurilor publicate în statele membre după închiderea urnelor.
Noua componență a Parlamentului European
Proiecția se bazează pe rezultatele naționale provizorii sau finale, publicate după închiderea urnelor în toate statele membre, pornind de la structura Parlamentului actual.
Grupul Stângii - 36
Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană - 52
S&D - Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților - 137
Renew Europe Group - 79
PPE - Grupul Partidului Popular European - 185
CRE - Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni - 73
ID - Grupul Identitate și Democrație - 58
Neafiliați - 46
Cifre preliminare indică o prezență la vot de 51% la nivelul UE.
PPE obține cele mai multe mandate. Partidele de extremă dreapta au obținut un număr important de voturi
Partidul Popular European a obținut cele mai multe mandate în noul Parlament de la Bruxelles, potrivit primelor estimări. Însă în urma scrutinului organizat în blocul comunitar, extrema dreaptă a ieșit întărită. Doi dintre cei mai importanți lideri europeni, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, au suferit înfrângeri puternice.
Actuala șefă a Comisiei Europene, candidatul PPE la un nou mandat de președinte a executivului de la Bruxelles, susține că rezultatul votului arată că cei mai mulți europeni își doresc o Europă puternică și a anunțat cu cine dorește să formeze alianțe.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: ”Astăzi este o zi bună pentru Partidul Popular European. Am câștigat alegerile europene. Suntem de departe cel mai puternic partid. Suntem ancora stabilității. Ne vom îndrepta către marile familii politice care au format platforma, adică spre S&D și Renew. Am colaborat bine în ultimii cinci ani și de aceea ne bazăm pe o relație constructivă dovedită. Îmi doresc să continui pe această cale cu cei care sunt pro-Europa, pro-Ucraina și pentru statul de drept.”
Socialiștii europeni s-au declarat gata să discute „cu toate forțele democratice”
Nicolas Schmit, candidatul Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene: ” Suntem gata să negociem un acord pentru următorii ani pentru a face Europa mai puternică, pentru a face Europa mai democratică, mai puternică din punct de vedere social și economic, dar și pentru a face Europa mai sigură.”
Însă reprezentantul stângii europene a susținut că ar fi o greșeală ca PPE, S&D și Renew să considere că pot continua politicile de austeritate de până acum.
Walter Baier, candidatul Stângii Europene la șefia Comisiei Europene: ”Spun acest lucru pentru că aceste politici care au eșuat au creat terenul propice pentru creșterea extremei dreapta în mai multe țări, printre care Franța. Și sunt foarte numulțumit pentru că trebuie să menționez țara mea natală, Austria, unde FPO, care este clar un partid neo-fascist a devenit cel mai puternic partid.”
Extrema dreaptă a înregistrat victorii zdrobitoare
Președintele francez a recurs la alegeri anticipate, în urma scrutinului european, în care partidul Adunarea Națională a câștigat 31%-32% din voturi. Iar premierul de la Bruxelles a demisionat după rezultatele slabe ale partidului liberal. Belgia a organizat atât alegeri europene, cât și federale și regionale.
Sondajele le oferă populiștilor un avans considerabil și în Austria, unde Partidul Libertății a obținut aproape 26% din voturi și Italia, unde formațiunea Frații Italiei, a premierului Giorgia Meloni, este creditată cu aproape 29 de procente.
În Germania, social-democrații cancelarului Olaf Scholz au înregistrat cel mai slab scor din istorie. Exit-poll-urile îi creditează cu 14% din voturi. Asta în vreme ce partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania ar fi câștigat aproape 16% din voturi - un rezultat peste așteptări.
Viktor Orban și-a consolidat poziția în Ungaria, sondajele la ieșire de la urne creditând formațiunea sa populistă Fidesz cu peste 44% din voturi.
Partidele populiste sau de extremă-dreapta fac parte din coaliții de guvernământ și în Suedia sau Finlanda. În curând, același lucru se va întâmpla în Țările de Jos, unde Partidul Libertății, anti-imigrație și anti-Islam, condus de Geert Wilders a obținut 6 mandate în Parlamentul European.
Creșterea fără precedent a partidelor de extremă dreapta i-a determinat pe oameni să iasă în stradă în fața instituțiilor europene din Bruxelles și să își exprime în mod pașnic nemulțumirea față de politica acestor formațiuni.
Alegerile europarlamentare s-au desfășurat în toate cele 27 de țări din Uniunea Europeană. În total, noul Parlament va avea un număr de 720 de membri, un număr decis înainte de alegeri.
Când vor fi comunicate rezultatele EXIT-POLL Parlamentul European
- 19:15 - Parlamentul va publica un prim set de estimări naționale, pentru Austria, Cipru, Germania, Grecia, Malta și Olanda.
- 20:15 - Estimări pentru Bulgaria și Croația
- 21.15-21.30 - Prima estimare a componenței noului Parlament și estimări pentru Danemarca, Franța, Spania
- 22.15 - Estimări pentru România, Polonia, Portugalia, Suedia și Polonia
- 00.15-00.45 - Primele rezultate provizorii ale alegerilor
Pe parcursul serii, vor fi proiecții actualizate, pe măsură ce serviciile Parlamentului primesc informații de la autoritățile naționale. Ultima proiecție actualizată este așteptată în jurul orei 02.00 ora României.
Ce este o ”estimare”?
Termenul se referă la componența estimată a Parlamentului European în urma alegerilor. Deoarece programul secțiilor de votare nu este identic în toate țările UE, fiecare estimare din noaptea alegerilor va combina datele disponibile, de la datele electorale neoficiale, precum exit-pollurile sau estimările publicate în statele membre, până la rezultatele electorale naționale oficiale.
Datele, indiferent de categorie, vor fi publicate doar după închiderea urnelor din statul membru respectiv.
Componența viitoare a Parlamentului ales și a grupurilor sale politice nu poate fi anticipată înainte de sesiunea constitutivă, estimările componenței Parlamentului se bazează pe structura Parlamentului actual.
Structura Parlamentului European după grupurile politice
Deputații se constituie în grupuri politice. Ei nu se grupează în funcție de naționalitate, ci în funcție de afinitățile lor politice. În prezent, există 7 grupuri politice în cadrul Parlamentului European.
Numărul minim de deputați necesar pentru a constitui un grup politic este de 23. Cel puțin o pătrime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparține unui singur grup politic.
Unii deputați nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputați neafiliați.
Grupurile politice din Parlamentul European:
Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)
Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European
Renew Europe Group
Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
Grupul Identitate și Democrație
Grupul Stângii din Parlamentul European
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Calendarul alegerilor din România în 2024 a fost stabilit de coaliția PSD-PNL. 2024 este primul an în care toate alegerile au loc în același an.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
