Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din ţările membre NATO continuă miercuri, la Bucureşti. În cea de a doua zi a reuniunii se va desfăşura o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie, după care va avea loc o sesiune în care se vor alătura discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice. Cristian Pîrvulescu, politolog, a vorbit la Euronews România despre concluziile acestei reuniuni.
Ucraina trebuie să își mențină suveranitatea pentru a putea discuta despre aderarea la NATO, a subliniat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg la finalul reuniunii de la București. Crsitian Pîrvulescu a explicat cum poate fi definită suveranitatea Ucrainei.
„Ucraina trebuie să dovedească că este un stat, trebuie să reziste, eventual trebuie să învingă. Doar după ce acest război se va încheia într-o formă sau alta va putea fi vorba de aderare la NATO. Este o promisiune care i s-a făcut Ucrainei în 2008, la București, o promisiune care l-a enervat pe Vladimir Putin atunci și din acel moment au început șicanele. Problema este cum definim suveranitatea. Este controlul total asupra teritoriului național. Statele NATO sprijină în mod efectiv Ucraina pentru a face față acestui moment foarte dificil pentru că suntem într-o nouă etapă a războiului în care dincolo de luptele efective, dincolo de atacul asupra infrastructurii energetice, frigul, condițiile climaterice contează foarte mult.”
Ajutor militar pentru apărarea Ucrainei
Își va intensifica ajutorul militar SUA în ceea ce privește apărarea anti-aeriană a Ucrainei?
„Secretarul de stat a refuzat să răspundă, dar a lăsat să se înțeleagă că se va întâmpla acest lucru. Asta înseamnă să asiguri că acele aparate nu vor mai fi distruse. Altfel Rusia are capacitatea oricând să bombardeze infrastructura energetică, oricât de repede s-ar înlocui acele generatoarea care sunt dispuse. Situația este foarte complicată, foarte dificilă și cred că datoria Aliaților ar fi fost să aibă în vedere o asemenea situație și să înarmeze din vreme Ucraina. Este nevoie să iei măsurile de prevedere înainte pentru că ceea ce face Rusia acum era absolut previzibil, intră în logică războinică a Rusiei care va face toate eforturile să aibă cea mai bună soluție militară posibilă din acest război.”
Crsitian Pîrvulescu a afirmat că aceste întâlniri sunt esențiale deoarece „sparg gheața” și sunt căutate soluții acolo unde era foarte dificil înainte.
Cum ați descrie evenimentele care au avut loc la București și principalele concluzii ale acestora?
„Este vorba de continuarea sprijinului direct al Ucrainei pentru că au existat foarte multe informații care sugerau că această oboseală face ca occidentalii și americanii să nu mai susțină efortul Ucrainei. Este foarte important că s-a subliniat unitatea dintre statele aliate. Pe de altă parte, cum spunea secretarul de Stat Blinken, pentru prima dată s-a discutat într-un asemenea cadru o problemă strategică care va avea nevoie de o abordare pașnică.”
