Bogdan Aurescu, concluzii după ministeriala NATO de la București

Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a expus, principalele concluzii ale reuniunii miniștrilor de Externe ai statelor NATO.

Principalele declarații făcute de Bogdan Aurescu

• Este prima reuniune la care participă miniștril de Externe din Finlanda și Suedia.
• Timp de câteva zile Bucureștiul a fost capitala politicii externe și de securitate la nivel european și eutoatlantic. Toți ochii au fost aținți asupra noastră. Cele mai importante despre securitatea euroatlantică au fost dezbătute în aceste zile.
• Am găzduit o reuniune G7. Pentru prima oară, România a găzduit o reuniune G7. Au fost peste 45 de delegații oficiale.
• E un semnal clar al faptului că România contează la nivelul NATO, cât și al UE. Alegerea Bucureștiului ca loc de desfășurare a ministerialei are mai multe semnificații.
• Este primul eveniment desfășurat pe Flancul Estic după agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, într-un stat aflat în prima linie de apărare a flancului estic.
• Reuniunea a confirmat rolul major pe care România îl joacă pentru securitatea euroatlantică și pentru securitate pe Flancul estic.
• Acest efort deosebit din punct de vedere al României va juca un relevant atunci când se va pune problema reconstrucției Ucrainei.
• Acest sprijin a crescut exponențial rolul României la nivel internațional. Evenimentul desfășurat în aceste zile este o recunoaștere a rolului pe care România îl are în cadrul NATO.
• Este rezultatul demersurilor pe care diplomația română le-a întreprins într-o perioadă de un an de zile.

Bogdan Aurescu a explicat de ce a fost organizată ministeriala NATO la București

• Vreau să vă spun cum am reușit să obținem organizarea acestei reuniuni în România. După cum este știut, NATO are practica organizării unor reuniuni ministeriale și în afara sediului NATO de la Bruxelles.
• Aceste reuniuni au o anumită semnificație prin locul ales și statul în care au loc.
• După cum este știut, încă de la jumătatea anului 2020, a început procesul de pregătire a noului concept strategic, mai întâi printr-un proces de reflexie în cadrul unui grup de experți și apoi la nivelul unui grup aliat.
• Încă de la începutul anului 2021, am înaintat candidatura României pentru a găzdui această reuniune ministerială. Au existat demersuri diplomatice la nivelul statelor membre, la nivelul secretariatului internațional, demersuri pe care le-am făcut la nivel de ministru și de ambasadori. Am reușit să securizăm organizarea acestei reuniuni în România în timpul anului 2022.
• Apoi a izbucnit războiul din Ucraina care a determinat luarea unei decizii în primăvara acestui an cu privire la desfășurarea ministerialei în România. A existat varianta organizării ministerialei în România înaintea summitului de la Madrid, ceea ce iarăși ar fi fost destul de relevant în pregătirea summitului de la Madrid, însă după o reflecție mai serioasă am considerat că la fel de relevant să organizăm această reuniune ministerială în implementarea deciziilor summitului de la Madrid.
• Au existat o serie de argumente pentru alegerea Bucureștiului. În noiembrie 2019, România, prin ministrul de Externe, a fost primul stat care a cerut regândirea conceptului strategic al Alianței. Am ridicat această problemă la ministeriala de la Bruxelles și am propus să înceapă procesul de elaborare al unui nou concept strategic.
• În al doilea rând, a contat reputația și capacitatea de organizarea de evenimente, așa cum am dovedit prin organizarea summitului de la București din 2008.
• În al treilea rând, a contat relevanța României pe Flancul Estic și profilul României în acest sens. România decisese să treacă de la 2% din PIB pentru apărare la 2,5% începând cu anul viitor.
• A contat rolul nostru în contracararea efectelor războiului din Ucraina și a contat în mod deosebit importanța strategică a Mării Negre pentru securitate euro-atlantică pe care noi am pus-o în evidență cât am putut mai bine.

Bogdan Aurescu: „Este necesar să accelerăm aderarea Finlandei și Suediei la NATO”

• La reuniune au fost prezenți miniștri de Externe ai Suediei și Finlandei. Este necesar să accelerăm aderarea acestor state la NATO pentru că astfel securitatea Alianței în general va fi întărită.
• De asemenea, i-am avut invitați pe miniștrii de Externe din Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Bosnia și Herțegovina. De asemenea, UE a fost reprezentată.
• Bilanțul reuniunii este substanțial. Am adoptat deja ieri o declarație ministerială și trebuie spus că este un element important pentru că nu toate reuniunile ministeriale ale NATO se finalizează cu adoptarea unor declarații ale reuniunii. Asta arată încă o dată importanța evenimentului de la București.
• Declarația condamnă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în mod special atacurile împotriva infrastructurii civile, încălcările repetate ale drepturilor omului și dreptului internațional umanitar, șantajul energetic practicat de Moscova și reiterează sprijinul NATO pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independența și aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei.
• De asemenea, se menționează angajamentul țărilor Alianței de a-și continua și intensificat asistența pentru Ucraina, în coordonare cu toți partenerii relevanți, în primul rând cu UE.
• De asemenea, se reafirmă angajamentul NATO de consolidare a sprijinului pentru Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina, în scopul susținerii integrității, rezilienței, capabilităților și independenței politice a acestor state.
• Această reuniune a confirmat, așa cum ne-am propus de la început, valoarea strategică a Mării Negre, dar și angajamentul deplin al NATO pentru securitatea României și a celorlalte state de pe Flancul Estic.
• Această reuniune este o etapă decisivă pentru implementarea deciziilor adoptate la summitul de la Madrid și reprezintă un pas important, pregătitor pentru summitul de la Vilnius de anul viitor.

Secretarul de Stat american Antony Blinken, concluzii după Reuniunea NATO

Secretarul de Stat american Antony Blinken face declarații la finalul Reuniunii NATO de la București.

Principalele declarații:

„Tocmai ce am concluzionat un summit de două zile foarte productiv. Doresc să mulțumesc pe această cale României pentru ospitalitate, dar și pentru imensa contribuție avută în ultimul an. Mulțumesc de asemenea, domnului Jens Stoltenberg pentru calitățile sale de lider.

Ne întâlnim într-un moment critic. Ucraina este în continuare în stare de război. După cum știți, avem parte în continuare de atacuri asupra civililor și a infrastructurii civile din Ucraina.

În ultimele săptămâni, Rusia a distrus mai mult de un sfert din infrastructura energetică a Ucrainei și i-a lăsat pe ucraineni în frig și în întuneric. De asemenea, sunt probleme în ceea ce privește aprovizionarea cu apă.

Aceste atacuri brutale asupra civililor în Ucraina trebuie să ia sfârșit. Suntem convinși că ne așteaptă momente grele în viitor. Președintele Putin continuă să îi alunge pe ucraineni din casele lor, iar criza energetică pe care el provocat-o nu îi afectează doar pe ucraineni, ci și pe restul lumii.

Președintele Putin crede că poate să crească prețul acestui război. Strategia sa nu a funcționat.

Noi vom continua să sprijinim Ucraina, iar acest lucru am vrut să-l transmit clar la această ministerială. Noi vom sta în continuare alături de Ucraina. Nu putem accepta ca granițele să fie retrasate pentru că acest lucru ar avea repercusiuni nu doar aici, pe continent, ci și în jurul lumii.

Așa că mesajul nostru este următorul: vom continua să sprijinim Ucraina pe parcursul iernii, atât cât este nevoie pentru ca Ucraina să câștige acest război.

Vom continua să ne menținem securitatea noastră la nivelul Alianței. După cum știți, aliații NATO au oferit deja 43 de miliarde de dolari în asistență Ucrainei și alte sume importante care să sprijine Ucraina. Salutăm faptul că UE a lansat un al 9-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Când Rusia a început să accelereze atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, după cum știți, aliații din G-7 au cooperat pentru a-i ajuta pe ucraineni să își apere teritoriul. Când ne-am întâlnit ieri în București, am anunțat că SUA vor trimite încă 53 de miliarde de dolari pentru a-i ajuta pe ucraineni în aceste momente dificile. Prin intermediul Congresului, am stabilit un nou ajutor de 1,1 miliarde de dolari pentru sectorul energetic. Noi deja asigurăm carburanți și alte resurse de acest tip pentru a-o ajuta pe ucraineni să treacă peste această iarnă.

Am fost de acord cu președintele Zelenski că singura politică de a te opune războiului este de a avea o pace de durată. Strategia Rusiei împotriva infrastructurii și a populației din Ucraina ne arată cu președintele Putin nu are nici o politică. Acesta va încerca să transforme războiul într-un conflict înghețat. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina va avea o poziție foarte bună la masa negocierilor.”

Secretarul general NATO prezintă concluziile reuniunii de la București

Jens Stoltenberg, discurs la finalul Reuniunii miniştrilor afacerilor externe din ţările membre NATO.

Principalele declarații ale secretarului general NATO:

„Tocmai ce am tras concluziile de la ministeriala NATO pe care am avut-o in aceste zile. Aseară, cu ministrul de externe al Ucrainei, Kuleba, am vorbit despre războiul ilegal al Rusiei în Ucraina, despre nevoile acestei țări și sprijinul pe care noi îl vom acorda. Ucraina a obținut rezultate semnificative, dar nu trebuie să subestimam Rusia.

Atacurile Rusiei continuă împotriva orașelor ucrainene și a infrastructuii ucrainene. Acest lucru cauzează multă suferință în Ucraina. Miniștri de externe ai NATO au spus clar că vor continua să sprijine Ucraina, iar acest sprijin este esențial. Aliații au anunțat de asemenea o contribuție în plus pentru Ucraina. Acest lucru înseamnă generatoare dar și carburanți.

Aliații au vorbit de aemenea despre provocările pe care China le pune principiilor noaste, dar și valorilor, cât și a securității noastre. NATO este o alianță a Europei și a Americii, dar provocarile sunt globale. Noi nu vedem China ca un adversar, continuăm să lucrăm cu China acolo unde este în interesul nostru.

De asemenea, cu privire la războiul ilegal al Rusiei în Ucraina, noi rămânem determinați. Noi suntem atenți la interesul pe care China îl are în această perioadă. Războiul din Ucraina a demonstrat din păcate dependența noastră față de gazul rusesc. Acest război ar trebui să reducă dependența noastră de regimurile autoritare, aici mă gândesc poate și la China.

Mă gândesc la tehnologie, dar și la infrastructură. Noi vom continua desigur să intrăm într-un discurs diplomatic cu China, dar trebuie să ne reducem depedențele și vulnerabilitățile și să gestionăm cât mai bine riscurile.

În cadru acestei întâlniri am vorbit totodată despre reziliența NATO și tehnologiile pe care încercăm să le păstrăm. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri din Indo-Pacific, dar și cu cei din Uniunea Europeană. Am discutat de asemenea despre terorism și despre amenințarea pe care terorismul o pune securității Alianței. Ați văzut atacul din istanbul care a avut loc recent.

Miniștrii au căzut de acord că vor continua să privească cu atenție aceste evenimente. Pentru partea finală, miniștrii Bosniei, Georgiei și Moldovei au fost alături de noi. Aceste țări au de-a face cu presiunea venită din partea Rusiei. Am vobit despre securitatea comună. NATO le promite acestor țări că le va sprijini în continuare cu tot ce au nevoie.

În toate aceste discuții, ieri și azi au fost alături de noi miniștrii de externe ai Suediei și Finlandei. După cum știti, procesul de aderare este aproape complet. Aderarea le va face pe ele mai sigure, alianța noastră mai sigură, iar zona Euroatlantică mai puternică. Este timpul să le urmăm «bine ați venit!» ca membri plini ai Alianței.

Vreau să sfârșesc prin a mulțumi României pentru felul în care a găzduit această întrunire. Acest lucru arată angajamentul României față de Alianță.”

Întrebat de un reporter de la la „New York Times” dacă Ucraina nu și-a câștigat dreptul de a fi membru NATO, Jens Stoltenberg a precizat că: „Sarcina cea mai apropiată este să ne asigurăm că Ucraina rămâne un stat suveran în Europa. Vorbim aici de sprijinul militar și economic pe care îl asigurăm Ucrainei. Ucraina va intra în acel proces de pre-aderare atunci când va reuși să rămână un stat suveran, iar noi ajutăm Ucraina în acest proces. Aceasta este sarcina cea mai importantă în acest moment. Apoi trebuie să înțelegi că există o diferență între a nu fi deloc și a fi membru suprem. Noi trebuie să dezvoltăm un parteneriat, atât politic, cât și practic cu Ucraina.

Vom avea în curând doi membri noi în NATO – Suedia și Finlanda. Aceste două state și-au arătat deja atașamentul față de Alianță. De asemenea, am vorbit și despre problemele de securitate pe care China le pune. Ambițiile Chinei pe viitor afectează pe termen mediu și lung Alianța Euroatlantică și noi vom face tot ce e posibil pentru a împiedica acest lucru. Noi rămânem de asemenea convinși că putem avea un dialog constructiv cu China.

Sunt șapte decenii de când NATO a luat ființă și acest lucru a arătat că realitatea în care trăim are nevoie de această alianță. De-a lungul celor șapte decenii au existat multe momente de criză, dar am arătat că împreună putem trece peste ele. Acest lucru ne arată că ne putem adapta și putem evolua. Unitatea noastră este importantă. Văzând aceste lucruri, sunt convins că vom putea trece în continuare peste provocările pe care le avem.”

Jens Stoltenberg: Această înâlnire este o oportunitate să discutăm despre regiunea Mării Negre și a Flancului Estic

Întâlnirea în format extins de la ora 11:00, din cadrul reuniunii miniștrilor afacerilor externe din țările membre NATO, a început cu o scurtă întervenție a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

Aliaţii NATO sunt "angajaţi să crească sprijinul pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova", parteneri "afectaţi de presiunea rusă", a declarat secretarul general al NATO.

„NATO şi aliaţii NATO oferă de mulţi ani sprijin pentru cei trei parteneri, inclusiv prin dezvoltarea de capacităţi, reforme şi instruire pentru întărirea instituţiilor lor de apărare şi de securitate", a spus Stoltenberg”

„Astăzi, acești parteneri sunt afectați de ceea ce se întâmplă în războiul provocat de Rusia. Aliații noștri, după cum știți, au crescut sprijinul pe care îl acordă acestora. Această înâlnire este o oportunitate să discutăm aceste chestiuni de securitate, de pildă cu privire la regiunea Mării Negre, dar și a Flancului Estic. Doresc să mulțumesc presei pentru că este aici. Vă mulțumesc!”

Ministrul suedez de externe: „Suntem gata să furnizăm mai multă securitate pentru Europa”

Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, afirmă că ţara sa este pregătită să furnizeze mai multă securitate în Europa şi în lume, atunci când va deveni membru deplin al Alianţei Nord-Atlantice.

"Noi am arătat clar că suntem gata acum să înfruntăm toate provocările, suntem gata să furnizăm, când devenim membrii deplini, mai multă securitate pentru Europa, pentru lume dar, în mod deosebit, noi venim de asemenea cu echipament bun, cu trupe bine antrenate să întărim flancul nordic", a declarat oficialul suedez, miercuri, la Palatul Parlamentului, în ziua a doua a Ministerialei NATO, potrivit Agerpres.

Billstrom a subliniat rezilienţa, dar şi ambiţia NATO de a sta în faţa agresiunii ruse împotriva Ucrainei, precum şi cooperarea dintre statele Alianţei.

El a precizat că nu poate da un termen precis al aderării Suediei la NATO până când Parlamentul Turciei nu va ratifica tratatul, dar a menţionat că au fost făcute progrese la întâlnirea de marţi dintre Suedia, Finlanda şi Turcia.

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO continuă miercuri, la Bucureşti

Suntem la începutul celei de-a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, care ar urma să aducă mai multe informații despre aderarea Finlandei și Suediei. De asemenea, va fi o discuție cu reprezentanții Republicii Moldova, Georgiei și Bosniei și Herțegovina.

Jurnalistul Euronews Cătălin Lența a vorbit, de la palatul Parlamentului, despre modul în care va decurge ziua de astăzi. Astfel, la ora 8:30 are loc o primă reuniune într-un format extins. Pe lângă miniștri de externe din țările NATO, participă și cei din Suedia și Finlanda, două țări care au depus deja cerere de aderare.

După această întâlnire urmează o alta, tot în format extins, de la ora 11:00. Doar că pe lângă miniștri de externe din țările NATO, pe lângă cei care reprezintă Finlanda și Suedia, vor mai participa și miniștri de externe din Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina. Unele dintre aceste țări, Republica Moldova și Georgia, sunt în vecinătatea Rusiei sau sunt în apropierea liniei de front și au avut mult de suferit.

Republica Moldova este pentru prima dată invitată să participe la o astfel de reuniune. Aceasta, deși este o țară neutră, care nu dorește să aderere la NATO, are de suferit din cauza războiului. Bombardamentele Rusiei asupra Ucrainei, care au distrus aproape în totalitate rețelele electrice, au privat Republica Moldova și pe cetățenii ei de alimentarea cu electricitate. De aceea a fost nevoie de importuri masive din România. Republica Moldova are nevoie de stabilitate și de apărarea spațiului aerian, atât cât se poate. La sfârșitul lunii octombrie, o rachetă rusească, doborâtă de apărarea ucraineană, a căzut în Republica Moldova.

Cât privește Georgia, această țară a așteptat încă din 2008 să fie invitată să adere la NATO. I s-a oferit atunci o speranță, dar acum nu se mai vorbește de extinderea Alianței. La ora 12:45 ar urma să aibă loc o conferință de presă a lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, în care vom afla concluziile acestui summit de două zile de la București.

În Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, semnată la Bucureşti, şefii diplomaţiilor din Alianţă subliniază că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina. Ei arată că agresiunea rusă "a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile". De asemenea, miniştrii de Externe vorbesc despre atitudinea „crudă” a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi „comportament barbar” faţă de femei şi copii.

Miniştrii Afacerilor Externe au salutat, în Declaraţia comună, prezenţa şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, la Bucureşti, în prima zi a Ministerialei NATO, se angajează să nu recunoască aşa-zisele teritorii anexate de către Federaţia Rusă şi să continue să sprijine Ucraina.

De asemenea, miniştrii de Externe din ţările NATO, reuniţi la Bucureşti, reafirmă angajamentele luate la Summitul NATO care a avut loc în urmă cu 14 ani, tot în capitala României, inclusiv „politica uşilor deschise”.

Declarația oficială a miniștrilor de Externe din țările membre NATO după prima zi de discuții

„Ne-am reunit la București, aproape de țărmurile Mării Negre, într-un moment în care invazia Ucrainei de către Rusia amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și de neconceput asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile de bază. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol cele mai vulnerabile țări și popoare ale lumii.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activități hibride, șantaj energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată într-un comunicat al NATO.

Miniștrii de Externe ai NATO: „Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”

„Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile drepturilor omului, cum ar fi deportările forțate, tortura și tratamentul barbar al femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili pentru crime de război, inclusiv violența sexuală legată de conflicte, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei, inclusiv Belarus, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Salutăm astăzi prezența ministrului de Externe Kuleba. Suntem solidari cu Guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii și pământului lor și aducem un omagiu tuturor vieților pierdute.

Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă în mod flagrant Carta ONU. Vom continua și vom intensifica în continuare sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, deoarece aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii ruse și ne vom menține sprijinul atât timp cât este necesar”, au mai precizat miniștrii de Externe ai statelor NATO.

Oficiali NATO: „Vom ajuta Ucraina acum să-și consolideze rezistența”

„În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările care au aceleași opinii. Pe baza sprijinului oferit până acum, vom ajuta Ucraina acum să-și consolideze rezistența, să-și protejeze poporul și să contracareze campaniile și minciunile Rusiei de dezinformare.

Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează oamenii de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare. Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își avansează aspirațiile euro-atlantice”, notează sursa citată.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va face Alianța mai sigură

„Finlanda și Suedia participă astăzi ca state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO mai puternică și zona euro-atlantică mai sigură. Securitatea acestora este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare.

Reamintind că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce NATO își consolidează sprijinul personalizat pentru construirea integrității și rezilienței lor, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice.

Susținem ferm angajamentul nostru față de politica Alianței Uși Deschise. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la Summit-ul de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina”, mai precizează oficialii NATO.

NATO va continua să protejeze populațiile și să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment

„NATO este o Alianță defensivă. NATO va continua să protejeze populațiile și să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment. Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră de 360 ​​de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.

Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și ne solidarizăm cu Turcia, îndurerată pentru pierderea de vieți omenești după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a competitorilor strategici din toate direcțiile strategice.

Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul strategic, implementăm o nouă linie de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe robuste, pregătite pentru luptă. și capacități.

Toți acești pași vor consolida substanțial descurajarea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a Aliaților.

Orice atac împotriva Aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât. Suntem împreună în unitate și solidaritate și reafirmăm legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică”, au mai precizat miniștrii de Externe ai statelor NATO.

Klaus Iohannis, discurs la deschiderea ministerialei NATO de la București

Președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în deschiderea reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO.

Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis

• Este plăcerea mea să vă întâmpin în România, în București. Prezența pe Flancul Estic aproape de malul Mării Negre este relevantă și oportună.
• Dă un mesaj puternic de unitate a aliaților. Arată că valorile libertății și păcii sunt în centrul Alianței.
• De când a aderat la NATO, România a fost un aliat responsabil și devotat Alianței și principiilor sale.
• Am contribuit semnificativ la operațiunile NATO și fără tăgadă am asigurat securitatea în regiunea noastră.
• România este mândră să găzduiască a doua oară un eveniment de nivel înalt. După 2008, este prima reuniune ministerială găzduită de o țară de pe Flancul Estic după începerea războiului din Ucraina.
• Abordăm cele mai presante subiecte pentru NATO și pentru securitatea colectivă
• În ultimele nouă luni, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat securitate europeană și a dus suferințe imense poporului ucrainean.
• Ca răspuns, Alianța noastră a luat o poziție fermă.
• Republica Moldova, Georgia și Bosnia Herțegovina au fost invitate să se alăture unei sesiuni ministeriale, iar ministrul Kuleba se va alătura acestei întruniri în această seară.
• Este prima oară când Republica Moldova ia parte la o reuniune ministerială NATO.
• Ne pregătim pentru summitul din 2023 din Lituania. Este plăcerea noastră să implementăm deciziile luate la Madrid cât mai rapid, mai ales în ceea ce privește poziționarea pe Flancul Estic în Regiunea Mării Negre.
• Îmi exprim recunoștința profundă pe care România o are față de toți aliații care au decis să mobilizeze trupe pe teritoriul nostru.
• Marea Neagră are o poziție strategică pentru Alianță și este inclusă în noul concept strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm îndeaproape evoluțiile.
• În același timp, România rămâne un susținător puternic al ușilor deschide. Suntem încrezători că Finlanda și Suedia, astăzi invitate, vor fi curând membri NATO.
• Credem că ușile NATO trebuie să rămână deschide pentru parteneri, inclusiv pentru Ucraina și Georgia, așa cum a fost decis la summitul din 2008 de la București.
• Vă doresc să aveți o reuniune productivă și sunt încrezător că reuniunea ministerială va fi un fundament în consolidarea securității euroatlantice.

Secretarul general NATO și secretarul de Stat al SUA, declarații înaintea reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că membrii Alianței vor purta discuții cu diplomați din Ucraina, Republica Moldova și Bosnia Herțegovina. La rândul său, secretarul american de Stat, Antony Blinken, a dat asigurări că NATO este „mai puternică și mai unită decât în orice alt moment” și a reafirmat sprijinul pentru Ucraina.

„Vă mulțumim că ne-am reunit aici la București. Această întâlnire nu putea avea loc într-un moment mai prielnic și într-un loc mai bun

NATO este mai puternică și mai unită decât în orice alt moment și fac diplomație de aproape 30 de ani. Este o măsură extraordinară datorită conducerii secretarului general, Jens Stoltenberg, care a fost remarcabil pentru a ne asigura că Alianța noastră rămâne unită în scopuri și acțiuni.

Ne vom reafirma sprijinul pentru Ucraina. Ne vom reafirma sprijinul pentru a ne consolida Alianța, demersuri care au fost extrem de importante la summitul de la Madrid și vor continua la summitul de la Vilnius”, a afirmat Blinken.

Secretarul de Stat al SUA, despre extinderea NATO: „Vom avea în curând noi membri”

„Vom avea în curând noi membri ai Alianței. Vor fi 32 de membri întrucât Suedia și Finlanda au solicitat să adere. Principiile fundamentale pe care le aducem în fața altor provocări pe care le reprezintă China este că împreună vom reuși, împreună suntem o putere. Secretarul general a avut grijă să fim așa”, a adăugat Blinken.

Bogdan Aurescu și Antony Blinken, declarații comune la Ministerul Afacerilor Externe

Bogdan Aurescu a reiterat importanța vizitei secretarului de stat Antony Blinken, în contextul celor 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre România și SUA, un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a punctat cele mai importante aspecte discutate cu omologul american:

• "Obiectivul comun al SUA și România este de a dezvolta Parteneriatul Strategic dintre România și SUA."
• "Evaluarea comună este că Parteneriatul Strategic este mai solid ca niciodată."
• "Următoarea rundă de dialog strategic dintre România și SUA va avea loc în primăvara anului 2023, la București."
• "Avem o veste bună: are loc audierea în Congresul SUA al viitorului ambasador SUA la București. Mă bucur că avem această coincidență, care nu e totuși chiar o coincidență."
• "Am discutat evident și despre prioritatea pe care o acordăm aderării României la Visa Waiver, care e obiectiv comun al României și SUA. Avem un dialog intens la nivel politic și tehnic pentru pregătirea României pentru aderarea la acest program și am convenit să continuăm și mai strâns cooperarea și să lansăm campania de comunicare publică pe acest subiect la începutul anului viitor."
• "Am discutat despre securitate și implicațiile în regiune ale contextului războiului pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei. Am mulțumit SUA pentru angajamentul de neclintit pentru securitatea statelor de pe Flancul Estic."
• "Vom discuta în aceste zile despre implementarea deciziilor summitului de la Madrid, care se referă la consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic și mai ales în zona de sud, la Marea Neagră"
• "Am discutat despre dezvoltarea cooperării pentru dotarea forțelor armate române cu echipamente militare moderne, în contextul în care România a decis să treacă de la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare la 2,5% începând cu bugetul anului viitor"
• "Am discutat de asemenea și despre un posibil proiect comun pentru a dezvolta mai departe capacitatea canalului Sulina pentru a facilita tranzitul."

Secretarul de stat Antony Blinken a declarat că se bucură să fie din nou în România, la 25 de ani de la ultima sa vizită, cu atât mai mult cu cât acum se construiește parteneriatul robust dintre SUA și România pentru următorii 25 de ani.

Antony Blinken a subliniat importanța parteneriatului bazat pe valori comune, pe respectarea normelor dreptului internațional, parteneriat înrădăcinat în relații personale, reiterând angajamentul ferm al SUA în sprijinirea eforturilor României de a consolida statul de drept.

Cele mai importante declarații ale secretarului de stat Antony Blinken:

• "SUA nu își pot dori un aliat mai important și angajat ca România, o țară care găzduiește mii de militari americani și NATO în serviciul Alianței"
• "Rămânem uniți în fața răzoiului brutal declanșat de președintele Putin."
• "Din februarie, am colaborat cu zeci de aliați, de parteneri, am acționat cu promptitudine, coordonare și hotărâre pentru a contracara agresiunea rusă și a ajuta Ucraina."
• "Am intensificat asistența pentru securiatate în Ucraina, am blocat motorul economiei de război a Rusiei cu sancțiuni. Am furnizat programe de asistență în Ucraina, timp ce președintele Putin bombardează civilii, în toate aceste acțiuni, rolul de lider al României este esențial."
• "Românii și-au deschis locuințele și sufletele către milioane de cetățeni nevinovați din Ucraina, care fug din calea violenței."
• "Românii au furnizat alimente, apă, de asemenea, au înlesnit exportul a mai mult de 5,8 milioane de tone de cereale din Ucraina, pentru a evita o criză alimentară în lume."
• "România nu numai că respectă, dar depășește angajamentul asumat de aliați de 2% din PIB pentru Apărare."
• "Cred că puține națiuni înțeleg mai bine decât România cât de important este să luptăm pentru dreptul oricărei țări de a i se respecta suveranitatea și integritatea teritorială."
• "România are un aliat de încredere în America."

Jens Stoltenberg, declarații de presă înaintea reuniunii de la Palatul Parlamentului

Șeful NATO a spus că Putin trebuie împiedicat să câștige acest război și că Alianța a sprijinit și va continua să ajute Ucraina în războiul cu Rusia, inclusiv pentru a reconstrui infrastructura civilă bombardată de Moscova.

Stoltenberg a muțumit României pentru că este gazda acestui eveniment important al NATO. Oficialul a transmis că războiul nu trebuie să se extindă dincolo de granițele Ucrainei și de aceea Republica Moldova trebuie ajutată, un angajament căruia s-au raliat mai multe țări din NATO.

Totodată, șeful NATO a spus că își dorește suplimentarea armamentului furnizat Ucrainei, mai multă muniție și sisteme aeriene.

Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO va începe la 14.30 la Parlament.

Klaus Iohannis l-a primit pe Antony Blinken la Palatul Cotroceni

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe secretarul de stat american Antony Blinken.

"Este momentul perfect în care aţi ales să faceţi o vizită în România în contextul în care ne confruntăm cu un război violent în Ucraina, dar şi pentru că avem de luat decizii dificile şi importante în cadrul NATO", a spus şeful statului în debutul întâlnirii, arătând că vor fi discutate şi chestiuni bilaterale.

"Momentul nu putea fi mai bun în contextul în care s-au împlinit 25 de ani de la Parteneriatul strategic care s-a dezvoltat în moduri pe care nici preşedinţii Clinton şi Constantinescu, la acel moment, nu puteau să le imagineze, dar şi pentru că avem de discutat chestiuni urgente şi importante în plan bilateral, regional şi chiar global şi în acest context suntem recunoscători pentru că România este un aliat atât de puternic şi partener", a afirmat, al rândul său, Antony Blinken.

Antony Blinken: „Apărăm valorile pe care le împărtășim, mai ales când sunt atacate de Rusia”

Antony Blinken a fost primit, marți, de premierul Nicolae Ciucă, alături de care a vizitat expoziția „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat strategic” organizată la Ateneul Român. Prezent în România cu prilejul reuniunii miniștrilor de Externe ai statelor NATO, secretarul de stat al SUA a amintit că, în urmă cu 25 de ani a făcut parte din delegația președintelui american Bill Clinton la momentul parafării parteneriatului strategic dintre România și SUA, în 11 iulie 1997.

„Este minunat să mă reîntorc în București. Am fost aici alături de președinte Clinton când împreună cu președintele Emil Constantinescu a anunțat încheierea parteneriatului strategic în urmă cu 25 de ani.

A fost un moment în care poporul român a fost o sursă de inspirație pentru toată lumea, în căutarea libertății. Nu cred că cei doi președinți și-ar fi imaginat la acea vreme cum va evolua acest parteneriat din perspectiva securității, în plan economic și al relațiilor bilaterale.

Suntem aliați de neclintit în NATO și apărăm valorile pe care le împărtășim, mai ales când acele valori sunt atacate de Rusia în Ucraina.

Am construit un parteneriat economic puternic ce evoluează în domeniul energiei nucleare. Avem relații bilaterale puternice, prin demersurile care ne-au apropiat; schimburi educaționale, culturale, care au construit relații între țările noastre în ultimii 25 de ani”, a declarat Antony Blinken, secretarul de Stat al SUA.

Ambasada SUA: Secretarul de stat Antony Blinken a ajuns la Bucureşti

Secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti, unde va participa la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, anunţă Ambasada SUA, potrivit Agerpres.

VEZI GALERIA

3 imagini

Sursă foto: U.S. Embassy Bucharest / Facebook

În cursul dimineţii, premierul Nicolae Ciucă şi secretarul de stat american Antony Blinken vor vizita expoziţia itinerantă "Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic", realizată de Ambasada SUA în parteneriat cu Ministerul român al Afacerilor Externe şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi în colaborare cu Universitatea din Craiova.

La ora 10,30, oficialul american va fi primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis.

Blinken are programate, ulterior, consultări politice cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la finalul cărora cei doi vor susţine o conferinţă de presă comună, la sediul MAE.

Conform Ambasadei SUA, secretarul de stat Antony Blinken va avea o întrevedere şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află la Bucureşti pentru Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe. 

Principalele declarații făcute de Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg

Klaus Iohannis: „Am evaluat astăzi situația împreună situația de securitate a spațiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre.

Mâine va începe la București cea dintâi reuniune a miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO găzduită de România. Aceasta este totodată și prima reuniune de nivel înalt găzduită la București după summitul NATO din 2008.

Este o reuniune importantă pe agenda căreia se vor regăsi și temele abordate în dialogul nostru de astăzi.

Am subliniat în discuțiile cu secretarul general necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate la summitul istoric de la Madrid din acest an.

Reuniunea miniștrilor de Externe este un important reper și în pregătirea summitului din 2023 care va avea loc în Lituania, la Vilnius.

Importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă la inițiativa României în noul concept strategic adoptat la summitul NATO de la Madrid. Am reiterat operaționalizarea cât mai repede a deciziilor de la Madrid privind consolidarea apărării înaintată pe Flancul Estic.

România va continua să aducă o contribuție substanțială a apărarea colectivă a NATO și la consolidarea capabilităților Alianței.

Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe angajamentul de a creștere alocările pentru apărare de la 2% din PIB la 2,5% din PIB în 2023.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „NATO se află aici și vom face tot ce este necesar pentru a apăra toți aliații.”

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Vreau să mulțumesc României pentru găzduirea acestei reuniuni și dumneavoastră, domnule Iohannis, pentru puternicul angajament față de Alianța noastră la acest moment critic pentru securitatea noastră.

Contribuiți la securitatea comună în foarte multe lucruri. (...) Aveți și un sistem cheie pentru sistemul antirachetă.

Mulțumim pentru angajamentul de a menține alocațiile bugetare pentru apărare la peste 2% din PIB. Este cea mai mare criză de securitate.

Am discutat despre securitatea din zona Mării Negre, o regiune extrem de importantă pentru spațiul NATO.

În contextul acestei agresiuni, NATO își sporește prezența de la Marea Baltică la Marea Neagră. Am constituit noi grupuri de luptă, în special cel condus de Franța aici în România.

Este un mesaj clar că NATO se află aici și vom face tot ce este necesar pentru a apăra toți aliații.

La București, miniștrii de Externe ai NATO vor căuta modalități de a sprijini mai departe Ucraina și a face față presiunii Rusiei în Bosnia-Herțegovina, Moldova și Georgia.

V-ați dovedit a fi o gazdă generoasă pentru un număr mare de refugiați.

Nu îl putem lăsa pe Putin să câștige pentru că asta ar arăta altor lideri că își pot atinge obiectivele prin forță și ar fi o lume mult mai periculoasă pentru noi toți. Este pentru interesul nostru de securitate să sprijinim Ucraina”.

Jens Stoltenberg a ajuns la Palatul Cotroceni

Jens Stoltenberg a ajuns la Palatul Cotroceni, unde a fost primit de președintele Klaus Iohannis.

Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, la finalul cărora vor susţine declaraţii de presă comune.

Jens Stoltenberg, primit la Palatul Victoria de Nicolae Ciucă

Secretarul general al NATO a fost primit la Palatul Victoria de premierul României, Nicolae Ciucă.

Şeful NATO este însoţit la sediul Guvernului de către secretarul general adjunct al Alianţei, Mircea Geoană, alături de prim-ministrul român aflându-se ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr.

Klaus Iohannis, la deschiderea reuniunii NATO. „Unitatea noastră transatlantică a constituit o surpriză strategică pentru Rusia”

Klaus Iohannis a declarat, luni, că găzduirea reuniunii liderilor de la Munchen evidențiază „rolul cheie al României, ca promotor activ al securității și stabilității”. Președintele a evidențiat că Republica Moldova și Georgia sunt „cele mai vulnerabile” la consecințele războiului din Ucraina, motiv pentru care le-a cerut liderilor să dezvolte „politici pe termen lung de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia”.

Jens Stoltenberg și delegația NATO au ajuns în România

Delegația NATO și a secretarului general Jens Stoltenberg a fost escortată cu avioane de luptă ale Forțelor Aeriene Române, a anunțat ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Potrivit MApN, aernoava în care se afla Jens Stoltenberg a fost escortată de două aeronave F-16 Fighting Falcon, din dotarea Bazei 86 Aeriene „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă”, Borcea.

Potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială, secretarul general al NATO va fi primit la Palatul Cotroceni la ora 16:15, iar întâlnirea va fi urmată de declarații de presă comune.

Antony Blinken, primit marți de președintele Klaus Iohannis

Secretarul de stat american va fi primit marți de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Potrivit Administrației Prezidențiale, întâlnirea dintre Antony Blinken și șeful statului este programată la ora 10:30.

Ambasada SUA la Bucureşti a anunţat că secretarul de stat Antony Blinken se va afla în România, în perioada 28 - 30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO.

Oficialul american va avea consultări politice, marţi, şi cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.