La 32 de ani de la prăbușirea URSS, alte trei foste republici aflate cândva sub tutela Kremlinului, sunt pe drumul integrării în Uniunea Europeană. Ucraina și Republica Moldova încep negocierile de aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a primit statutul de țară candidată.
Pentru cele trei state, decizia reprezintă un pas decisiv în desprinderea definitivă de Moscova. Un drum care a mai fost parcurs până acum, chiar dacă într-un context politic complet diferit, doar de țările baltice. Letonia, Estonia și Lituania au fost primele și, până acum, singurele state care au făcut parte din defuncta URSS și au intrat în Uniunea Europeană, după prăbușirea Cortinei de Fier, respectiv în 2004, cu trei ani înaintea României. Nu întâmplător, statele baltice au fost și printre cele mai vocale susținătoare ale Ucrainei.
Ucraina, aflată în război cu Rusia
Decizia Consiliului European este însă fără precedent pentru că vorbim despre Ucraina, o țară aflată în război cu Rusia.
Un război care are ca punct de plecare aceleași aspirațiile europene ale Kievului. Totul a început în urmă cu 10 ani odată cu Euromaidanul sau Revoluția Demnității, așa cum o numesc ucrainenii. Scânteia care a declanșat atunci masivele proteste a fost decizia guvernului și președintelui filorus de a nu semna acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană. Sute de mii de oameni înarmați cu steagul național și al Uniunii Europene au ieșit în stradă luni de zile. Puterea de la Kiev a fost înlăturată, iar președintele prorus Viktor Ianukovici a fugit la Moscova. Tot atunci aveau să izbucnească și conflictele militare din regiunea de est a țării, iar în martie 2014, Vladimir Putin avea să dispună anexarea ilegală a peninsulei Crimeea.
Aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei au dus la invadarea de către tancurile Rusiei în februarie 2022. La scurt timp, în martie, Ucraina și Republica Moldova depun candidaturile pentru aderarea la UE.
Candidaturile aveau să fie acceptate în acest an, la summitul european din iunie. Între timp, Ucraina a făcut progrese privind legislația anticorupție, reforme privind folosirea în școli a limbii minorităților naționale și reforme economice. În baza acestora, s-a decis începerea negocierilor.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: ”Motivele pentru extindere nu au fost niciodată mai puternice, mai imperative, într-o lume care este zguduită de numeroase crize. Este o investiție în stabilitate, în securitatea continentului nostru, dar și în prosperitate și este o investiție uriașă în democrație.”
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: ”Este un rezultat cu-adevărat remarcabil pentru Ucraina și pentru întreaga Europă. Încă un pas înainte spre aderarea deplină la Uniunea Europeană. Sunt recunoscător tuturor celor care ne-au susținut.”
Maia Sandu a salutat și ea decizia și a anunțat că cere Parlamentului convocarea unui referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Ungaria s-a opus negocierilor de aderare
Ungaria a fost singura țară care s-a opus începerii negocierilor de aderare, deși UE a dispus deblocarea unei tranșe din fondurile europene înghețate din cauza încălcării statutul de drept de către Budapesta.
Viktor Orban, premierul Ungariei: ”Să fie clar, Ucraina nu este pregătită să fie parte a Uniunii Europene. Decizia este prematură, este încă prea devreme. Am propus să revenim asupra subiectului atunci când Ucraina va fi pregătită.”
Opoziția lui Orban a fost aplaudată de de purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin. Premierul Ungariei a reușit să blocheze pachetul de asistență financiară pentru Ucraina care se ridică la 50 de miliarde de euro, pentru următorii ani.
De altfel, aderarea Ucrainiei, țară cu 40 de milioane de locuitori, ar însemna 186 de miliarde de euro într-un ciclu bugetar de șapte ani, potrivit estimărilor presei internaționale. O sumă uriașă, reprezentând aproape o cincime din actualul buget multianual al Uniunii Europene. La această sumă se vor adăuga și fondurile pentru Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest, care se află și ele pe drumul integrării.
