ROBOR la trei luni a fost de departe un subiect intens dezbătut în 2022. A crescut aproape continuu anul acesta, mai ales după ce a început războiul din Ucraina, care a adus turbulențe și pe piețele financiare. Din această cauză, clienții cu împrumuturi în lei cu dobândă variabilă, luate înainte de mai 2019, s-au trezit cu ratele dublate într-un singur an. Abia în noiembrie, Consiliul Concurenței a declanșat o anchetă la băncile care cotează ROBOR, însă investigația ar putea dura câțiva ani.
La începutul anului 2022, nimeni nu își închipuia că indicele în funcție de care se calculează ratele împrumuturilor în lei cu dobândă variabilă va ajunge la nivelurile din perioada crizei economice declanșate în 2008. De la aproximativ 3% în ianuarie anul acesta, ROBOR la 3 luni a ajuns în octombrie la 8,21%, maximul ultimilor 12 ani. În tot acest timp, sumele plătite de clienții băncilor au crescut consistent.
Din ianuarie până în decembrie 2022, rata pentru un credit în valoare de 263 de mii de lei a crescut cu aproape 800 de lei, de la puțin peste 1300 de lei la aproximativ 2.100 de lei. Față de 2016, când a fost acordat împrumutul, rata este acum cu 97% mai mare.
Ratele românilor s-au dublat, în unele cazuri
Acesta este un caz fericit. În alte situații, ratele s-au dublat. Pentru a putea face față, oamenii au fost nevoiți să-și regândească bugetele.
„Este un sacrificiu destul de mare, a crescut, practic, s-a dublat creditul pe care m-am angajat să-l luăm. Întotdeauna încercăm să ne calculăm foarte bine toate cheltuielile ca să putem să ne plătim creditele”, a menționat Sorin Haidău, clientul unei bănci.
De la o lună la alta, tot mai mulți români au fost afectați de evoluția ROBOR, într-o perioadă cu inflație galopantă agravată de războiul din Ucraina. Pentru a tempera creșterea prețurilor, Banca Națională a României a început să crească dobânda cheie, ceea ce a dus automat la creșterea ROBOR.
În tot anul, au fost opt asemenea decizii luate de BNR, iar dobânda de referință a urcat treptat de la 2% la 6,75%. În teorie, ROBOR și dobânda cheie ar trebui să aibă valori apropiate.
Reacția BNR
În 2022, însă, ROBOR a luat-o înaintea dobânzii de referință: în august, diferența era de aproape trei puncte procentuale. A fost momentul în care a venit și prima reacție oficială de la Banca Națională, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu.
„De mai bine de patru, cinci luni s-a decuplat ROBOR, ca să mă exprim mai pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul, ROBOR s-a dus mult mai în sus decât rata de politică monetară”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Mesajul a avut efect chiar de a doua zi. Pe 10 august, ROBOR la tri luni a ajuns la 8,06%, în scădere de la 8,14%.
În toată această perioadă, nici vorbă de soluții salvatoare venite din partea autorităților. În mijlocul verii, ministrul de Finanțe le-a amintit celor cu împrumuturi că pot cere ajutorul băncilor.
„Oamenii trebuie să căute acele soluţii pe care băncile le pun la dispoziţie. Sunt soluții de refinanțare, de trecere pe dobândă fixă, măcar pentru a bloca o creștere ulterioară a ratei, soluții de restructurare, soluții de trecere de la ROBOR la IRCC, dar și această soluție pentru cei care într-adevăr au o dificultate în amânarea ratelor cu până la nouă luni”, a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Până în octombrie, când indicele a atins maximul anului, peste 100.000 de debitori au optat pentru soluțiile băncilor. Dintre aceștia, 8% au cerut suspendarea ratelor pe moratoriul legislativ. Niciuna dintre măsuri nu rezolvă însă complet problemele debitorilor.
„Acest IRCC este un indice variabil, acesta va crește, pentru că e o perioadă de creștere a dobânzilor. Aceasta este o soluție rapidă, imediată, fără niciun cost pentru a mai reduce din rată. Însă cea mai buna soluție este o refinanțare cu dobândă fixă, încă se mai găsesc la bănci în oferte dobânzi fixe”, a menționat Irina Chițu, broker de credite
Zece bănci au fost anchetate pentru creșterea ROBOR
După șirul de declarații din partea autorităților, în noiembrie, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație în rândul celor 10 bănci care participă la stabilirea ROBOR.
„Ce vrem să investigăm este dacă nu cumva există înțelegeri între bănci ca să ducă nivelul dobânzilor mai sus decât ar fi normal, peste decizia BNR de a crește dobânzile”, preciza Bogdan Chirițoiu, președintele Consilului Concurenței.
Indicele la trei luni nu a mai crescut după investigația Consiliului Concurenței. În ultima parte a lunii decembrie, indicatorul oscilează în jurul valorii de 7,63 la sută pe an. Pentru sfârșitul anului viitor, analiștii financiari din cadrul CFA România estimează un ROBOR de 8,22%. Iar specialiștii platformei FinZoom sunt de părere că se va menține la valori ridicate, de cel puțin 7-8%.
