Legea IFN-urilor a intrat în vigoare. Clienții nu mai pot fi obligați să plătească dobânzi uriașe, iar la scadență clientul nu va trebui să returneze mai mult decât dublul sumei împrumutate.
La finalul celui de-al treilea trimestru din 2024, numărul negocierilor dintre consumatori și bănci în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a ajuns la 815, cel mai mare număr din cei aproape 9 ani de activitate ai Centrului.
Rata medie pentru cumpărarea unui apartament cu două camere în Bucureşti a ajuns să deţină o pondere de circa 40% din salariul mediu pe economie la nivel naţional, în scădere de la aproximativ 43%, la finalul anului anterior, arată un raport de specialitate.
Tot mai mulți români au mers la bancă în prima jumătate de an pentru a lua un credit de consum, în ciuda dobânzilor ridicate. Printre ei sunt și clienți care au deja credite ipotecare de plătit, iar banii împrumutați i-au ajutat să-și refinanțeze datoriile la costuri mai avantajoase.
Perioada de incertitudine din prezent a dus la stagnarea cererii pentru creditele ipotecare și la creșterea economisirii. Bancherii observă chiar o tendință de economisire reflectată în produsele de investiții pe termen lung.
După o perioadă în care apetitul românilor pentru credite în monedă națională a fost redus, pe fondul costurilor mari și al inflației ridicate,, vedem o creștere a cererii în primele trei luni ale anului.
Efectele crizelor actuale se vor vedea pe termen mediu și lung. Din acest motiv, soluțiile pe care băncile le oferă consumatorilor care întâmpină probleme în plata ratelor trebuie să fie sustenabile pe termen lung.
Într-un mediu economic marcat de amenințări și vești negative, păstrarea realismului este esențială. Atât în deciziile pe care oamenii le vor lua în acest an electoral, cât și pentru buna funcționare a economiei.
Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu și Alexandru Păunescu, într-o discuție moderată de Cornel Dinu.
Românii cu credite luate de la instituțiile financiare nebancare vor beneficia de dobânzi plafonate. Asta după ce Parlamentul a adoptat un proiect de lege care reglementează dobânzile IFN-urilor.
2023 a fost anul în care românii au amânat cumpărarea unei locuințe, din cauza costurilor mari ale creditelor. Nici programul “Noua Casă”, cunoscut pentru condițiile mai permisive, nu a mers mai bine, a fost în scădere comparativ cu 2022.
Creșterea creditării depinde de scăderea dobânzii cheie. Românii cu credite în lei așteaptă costuri mai mici pentru împrumuturile bancare. Privirile sunt ațintite acum către Banca Națională a României.
După un an și jumate în care companiilor din România le-a fost frică să facă noi credite pe fondul dobânzilor crescute, cererea pentru împrumuturi în lei de la bănci a început să-și revină. Tot mai multe afaceri prind curaj sa ceară bani de la bancă pentru investiții.
Analistul financiar Irina Chițu a comentat, în direct la Euronews România, decizia Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor de a amenda 11 bănci pentru modul de calcul al ratelor.
Suntem o țară de proprietari, dacă ne raportăm la statistici. Cu toate acestea, dobânzile în creștere, înăsprirea condițiilor de creditare și scumpirea locuințelor i-au determinat pe români să fie mai prudenți. Interesul pentru achiziția de locuințe a scăzut cu peste 20% în marile orașe.
De la 1 aprilie, câteva sute de mii de clienți ai băncilor se vor confrunta cu un nou val de creșteri ale ratelor legate de IRCC. Noua valoare luată în calcul de bănci pentru următoarele trei luni este de 5,98%, față de 5,71%, anterior.
Cel puțin 5.200 de lei trebuie să câștige lunar românii care vor să ia anul acesta un credit Noua Casă în valoare de 70 de mii de euro. În urmă cu doi ani, pragul era cu 1.500 de lei mai mic, însă ratele sunt acum și cu 50% mai mari față de 2020.
Primăria Capitalei vrea să contracteze un credit în valoare de 150 de milioane de lei (aproape 30,6 milioane de euro) pentru a finanța mai multe proiecte de investiții.
Salariul minim a crescut începând cu 1 ianuarie 2023, însă odată cu el au crescut și dobânzile creditelor bancare, atât cele bazate pe ROBOR, cât și cele calculate în funcție de IRCC.
Fiți prudenți când luați un credit! Este avertismentul oficialilor Băncii Naționale a României. Potrivit acestora, valoarea ratei lunare nu ar trebui să depășească, în nici un caz, jumătate din venit. Altfel, există riscul supraîndatorării și acumulării datoriilor.
Creșterea dobânzilor la lei spre 10%, de trei ori mai mult faţă de valută, determină firmele să prefere creditele în valută. Viteza de creştere anuală a creditelor în valuta ale companiilor a înregistrat un avans important de la jumătatea anului 2022.
