Anul 2024 a fost un an intens electoral, cu peste 3,7 miliarde de persoane chemate la vot în aproximativ 70 de țări. Evenimentele au fost marcate de campanii de dezinformare și interferențe externe care au avut un impact semnificativ asupra proceselor democratice din întreaga lume. De la teorii ale conspirației în Statele Unite, până la strategii sofisticate de manipulare în Europa și România, anul 2024 a evidențiat vulnerabilitatea democrațiilor în fața valurilor de informații false.
Campaniile de dezinformare din Statele Unite
Alegerile prezidențiale din SUA au fost un teren fertil pentru campanii masive de dezinformare, multe dintre ele vizând candidata democrata Kamala Harris. Teorii ale conspirației au încercat să stabilească o legătură între ea și rapperul Sean "Diddy" Combs, acuzat de exploatare sexuală și trafic de persoane. Această narațiune amintește de atacurile similare lansate împotriva lui Hillary Clinton în 2016, când cazul Epstein și "Pizzagate" au fost folosite pentru a submina campania democratei.
Pe lângă acestea, fostul președinte Donald Trump și proprietarul rețelelor sociale X (fost Twitter), Elon Musk, au amplificat falsurile despre presupusa fraudare a alegerilor. Declarațiile lui Trump privind înselegeri masive în statul Pennsylvania, nefondate și neverificate, au fost amplificate de comunitatea de utilizatori numită "Comunitatea pentru integritate electorală".
Lucas Graves, cercetător la Universitatea Wisconsin-Madison, a explicat că rețelele sociale devin un teren de testare pentru zvonuri, care, odată încorporate în discursurile politice, capătă greutate și influențează opinia publică.
Impactul dezinformării în alegerile europene
Alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024 au fost marcate de un nivel mai scăzut de dezinformare comparativ cu alegerile din 2019, dar strategia a evoluat. Profesorul Jorge Tunon, de la Universitatea Carlos III, a explicat că interferențele externe nu mai sunt directe, ci implică folosirea "destabilizatorilor naționali" care promovează narațiunile străine.
Printre temele populare de dezinformare s-au numărat acuzații la adresa instituțiilor europene, mesaje anti-europene și negări ale schimbărilor climatice. Rocio Sanchez del Vas a evidențiat că aceste mesaje au alimentat discursurile populiste și au subminat încrederea în UE.
România: Manipulare Electorală pe TikTok
România a fost unul dintre cazurile cele mai relevante din Europa, cu un prim tur al alegerilor prezidențiale marcat de interferențe externe. Călin Georgescu, candidat-surpriză cu aproape 23% în primul tur, a beneficiat de o campanie amplificată pe TikTok, care a exploatat narațiuni de extremă dreaptă.
Serviciul Român de Informații (SRI) a dezvăluit că o rețea de 25.000 de conturi TikTok, activată cu doar două săptămâni înainte de alegeri, a avut un rol crucial în diseminarea mesajelor pro-Georgescu. Raportul Observatorului Bulgaro-Român de Media Digitale (BROD) a constatat că principalele partide politice au cheltuit milioane de euro pe reclame Meta, în timp ce Georgescu a investit minim pe această platformă, profitând de algoritmul TikTok pentru a ajunge la publicul său.
Pe lângă alegerile din SUA și Europa, anul 2024 a fost marcat de campanii de falsuri despre inundațiile din Spania și despre conflictele armate din Ucraina și Orientul Mijlociu. Aceste narațiuni au avut ca scop polarizarea publicului și destabilizarea regiunilor strategice.
