Guvernul trebuie să facă economie de 20 de miliarde de lei, după ce datele bugetare au scos la iveală că încasările statului din primele luni sunt mai mici decât se prevăzuse în construcția bugetului pentru 2023, iar cheltuielile depășesc prognoza.
Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor să vină cu propuneri pentru reducerea cheltuielilor cu 6%, dar acest lucru nu va presupune nici scăderi de salarii, nici disponibilizări şi nici creşteri de taxe.
Însă măsurile de austeritate mai așteaptă. Purtătorul de cuvânt al Executivului nu a știut să spună dacă toate planurile de reducere a cheltuielilor au fost depuse. Oficial, subiectul nu a fost atins astăzi la Palatul Victoria, însă informațiile Euronews arată că unii titulari de portofolii au prezentat măsurile de reducere a cheltuielilor. Cele mai multe ministere plănuiesc să taie din banii pentru delegații, combustibili și din dotările pentru birouri.
Anca Dragu, senatoare USR și Dan Vîlceanu, deputat PNL, ambii foști miniștri al Finanțelor, alături de Ana Cătăuță, deputată PSD, au comentat la Vocile care Contează subiectul reducerii cheltuielilor guvernamentale.
Ana Cătăuță a precizat că printre măsurile înaintate deja de miniștrii, Legislativul are deopotrivă o serie de inițiative - precum reducerea bonusurilor neesențiale din sectorul public și eliminarea cumulării de pensie cu salariul pentru angajații la stat.
”Apărând această diferență este clar că trebuie să începem să facem anumite economii. Pentru că nu vrem să mai trăim în perioada de neagră amintire, când Traian Băsescu și oamenii lui au tăiat salariile. Peste noapte oamenii s-au trezit cu un sfert din veniturile lor tăiate. Încercăm să găsim alte metode, pe lângă ministerele care fac economii, care să contribuie la reducerea deficitului.
Printre măsuri ne uităm la bonusurile din sectorul public, să vedem care sunt esențiale și care nu, dar ne mai uităm și la așa-zișii tineri pensionari, cei care au ieșit la pensie la o vârstă tânără, fiind în putere, dar s-au reangajat tot la stat. Vom încerca să nu mai existe posibilitatea pensiei și salariului încasate de la stat”, a spus Ana Cătăuță.
Anca Dragu a spus că nu este deloc o surpriză că deficitul este atât de mare în primele 3 luni ale anului, de 1.4% din PIB, în condițiile unui deficit prognozat pentru întregul an 2023 de 4.4%, pentru că bugetul pentru acest an a început cu stângul.
”Marea parte a deficitului se face în ultimele 3 luni ale anului. Tradițional, istoric, în primele 3-4 luni ale anului, execuția se închide pe plus, pentru că nu este timp să se facă cheltuieli, iar fluxul de venituri la stat este relativ constant. Dar bugetul a început cu stângul. A venit târziu în Parlament, la finele anului 2022, deși trebuia să ajungă în octombrie, și a venit cu veniturile supraestimate, umflate. Consiliul Fiscal a spus că veniturile sunt supraapreciate și cheltuieli subestimate – adică nu au pus toți banii la pensii, salarii, datorie publică, dobânzi de plătit, unde vor mai veni câteva miliarde. Ca atare, această exuberanță cu care au întocmit bugetul s-a văzut”, a precizat Anca Dragu.
Un deficit mare, a explicat senatoarea USR, înseamnă că ne vom împrumuta mai mult și mai scump.
”Un deficit mai mare înseamnă că trebuie să ne împrumutăm mai mult pentru a-l finanța, foarte scump, la a doua cea mai mare rată comparativ cu Ungaria, care are niște dezechilibre mai mari. Numai în primele 2 luni jumătate, ministerul Finanțelor s-a împrumutat cu 44% din necesar la costuri foarte mari. Statul nu este o persoană, statul suntem noi. Noi toți rambursăm aceste datorii. Sunt împrumuturi cu termene de până la 30 de ani. Iar copiii noștri trebuie să contribuie și ei la această proastă administrare a finanțelor publice”, a explicat Anca Dragu.
Întrebat ce ar fi făcut, dacă s-ar fi confruntat cu o situație similară, Dan Vîlceanu a spus că ”este greu să te lovești de situația asta, dacă construiești bugetul așa cum el trebuie construit. Când construiești bugetul trebuie să fii sigur de un lucru – cheltuielile sunt sigure, veniturile nu”.
Acesta a mai spus că, atunci când sunt estimate veniturile bugetare, trebuie luată în calcul posibilitatea de a nu colecta cât se preconizează.
”Mai mult decât atât, sunt o serie de măsuri luate de Guvern anul trecut, care vin ca un balast pe buget. Este ca o viitură. Să ne imaginăm ce a însemnat pentru buget schema de compensare a facturilor la energie. Numai de la acea schemă sunt 6 miliarde de lei restante, de asemenea, sunt restanțe la concedii medicale, la rambursări de TVA. În momentul construirii bugetului pe 2023, trebuie să ia în calcul că banii trebuie plătiți la un moment dat. Când bugetul a ajuns la Parlament, economiștii și Consiliul Fiscal au spus că există această problemă în buget, faptul că au suprestimat venituri și au subestimat cheltuieli”, a detaliat Dan Vîlceanu.
În ceea ce privește deficitul uriaș înregistrat la începutul anului, Vîlceanu a spus că este posibil ca ”anul trecut unele cheltuieli să fi fost rostogolite, astfel încât să se încadreze în ținta de deficit a anului trecut, pentru că este imposibil ca în primele trei luni să ai deficitul acesta de 1.4% din PIB”.
